40 de Sfinte Liturghii pentru odihna sufletului (citiți și vă minunați!)

Batranul Daniel Atonitul (1929), iluminatul isihast din Catunachea, are noatat in manuscrisele lui si urmatoarea intamplare care a avut loc in Smirni si patria lui (1896).

Un oarecare crestin evlavios a chemat in ultimele zile ale vietii lui pe parintele Dimitrie, duhovnicul lui, si i-a spus:

– Eu astazi mor! Spune-mi , te rog, ce trebuie sa fac in acest timp.

Preotul, cunoscandu-i viata si pregatirea lui tainica i-a propus aceasta: Da porunca sa-ti faca dupa moarte, in fiecare zi, 40 de liturghii intr-un paraclis.

Asa s-a si intamplat. Domnul Dimitrie – acesta era numele lui – a lasat porunca fiului sau sa faca dupa adormirea sa 40 liturghii. Si acela, ascultand ultima dorinta a tatalui sau, a rugat pe parintele Dimitrie sa faca aceste liturghii.

Smeritul levit a primit sa faca cele 40 liturghii, pe care el insusi sfatuise pe raposat si s-a retras pentru tot acest timp la Paraclisul Sfintilor Apostoli.

Cele 39 de Liturghii s-au savarsit fara intrerupere. Ultima trebuia sa se faca intr-o duminica, insa sambata seara, avand o puternica durere de dinti, a fost nevoit sa se intoarca acasa. Preoteasa lui l-a sfatuit sa scoata dintele, dar acesta a refuzat deoarece in ziua urmatoare trebuia sa faca ultima liturghie. La miezul noptii, durerea a devenit insuportabila si pana la urma a fost nevoit sa scoata dintele. Dar pentru ca sangele nu se oprea, a amanat ultima liturghie pentru luni.

Intre timp, in dupa-amiaza sambetei, Gheorghe, fiul raposatului Dimitrie, a pregatit cativa bani pentru efortul preotului, cu scopul de a-i oferi in ziua urmatoare.

La miezul noptii s-a trezit sa se roage. S-a ridicat din pat si a inceput a-si aminti de bunatatea, calitatile si cuvintele pline de intelepciune ale tatalui sau. La un moment dat i-a trecut prin minte urmatorul gand: „Asadar sunt folositoare cele 40 Liturghii care se fac pentru sufletul unui adormit sau le-a impus biserica pentru mangaierea celor vii?”

Exact atunci l-a cuprins un somn adanc si a vazut cum ca se gasea intr-o campie de o frumusete nedescrisa. S-a gasit nedemn de a se gasi intr-un loc sfant si minunat. In fata lui se intindea un umbrar care inmiresma intr-un chip nedescris toata campia.

„Acesta e cu siguranta raiul!”, a gandit in sinea lui.

„O, cata splendoare ii asteapta pe cei care vietuiesc in buna cuviinta pe pamant”.

Urmand cu uimire frumusetile nepamantesti, a vazut un pridvor cu o arhitectura minunata pe cand peretii straluceau de diamante si aur. Frumusetea lui era de nedescris. S-a apropiat si atunci ce bucurie…! – vede la intrare in palat pe tatal sau stralucind si fiind inconjurat de lumina.

– Cum ai ajuns aici, copilul meu?, il intreaba cu bunatate.

– Nici eu nu stiu, tata. Inteleg ca nu sunt demn de acest loc, dar, spune-mi, te rog, cum o duci aici? Cum ai ajuns? Al cui este acest palat?

– Iubirea de oameni a Domnului Hristos cu rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu la care am avut evlavie, m-au invrednicit sa vin in acest loc. Chiar astazi trebuia sa ma mut in palat. Constructorul insa care ridica acest palat a avut o greutate, scotandu-si dintele si asa nu s-a terminat cele 40 de zile care erau prevazute pentru construirea lui. Pentru acest motiv o sa intru maine.

Dupa acestea Gheorghe s-a trezit in lacrimi si uimire dar si cu multe nelamuriri. A petrecut restul noptii slavindu-L pe Dumnezeu. Dupa Sfanta Liturghie a luat prescuri, tamaie si ceara curata, pornind spre paraclisul Sfintilor Apostoli. Parintele Dimitrie l-a primit cu bucurie.

– Tocmai acum am terminat si eu Sfanta Liturghie! S-au implinit cele 40 de Liturghii.

Acesta i-a spus-o ca sa nu-l intristeze. Pelerinul atunci i-a povestit de intamplarea cu vedenia. In momentul in care a ajuns sa relateze ca tatal sau nu a intrat in palat, pentru ca acel constructor si-a scos dintele, parintele Dimitrie s-a ingrozit minunandu-se.

– Eu sunt, iubite, constructorul care a lucrat la palatul tatalui tau, a spus cu bucurie. Astazi nu am savarsit Sfanta Liturghie pentru ca mi-am scos dintele, insa o voi face luni, astfel voi termina palatul duhovnicesc al tatalui tau.

Din Minuni si descoperiri din timpul Sfintei Liturghii