În momentul în care întâlneşti în viaţa ta personală, un om care bârfeşte pe Dumnezeu… trebuie să-l ocoleşti!
În momentul în care întâlneşti în viaţa ta personală, un om care bârfeşte pe Dumnezeu…trebuie să-l ocoleşti!
Şi o să auzim iar.. „Voi creştinii, nu ar trebui să purtaţi ranchiună!”
Nu port ranchiună, dar nu mă obligă nimeni să suport toată batjocura la adresa lui Dumnezeu. E treaba ta! Dar nu vreau să ascult părerile tale greşite şi să suport tot, doar pentru că îmi arunci în faţă că eu am Legea Iubirii, Creştinismul!
Trebuie să avem o verticalitate impecabilă!
Ce trebuie iertat şi ce nu trebuie iertat!
Vă iertaţi pentru toate fleacurile, şi deveniţi categorici şi serioşi când este vorba de hula lui Dumnezeu, jignirea Actului de Credinţă şi Valorile Divine!
Atunci devii rece, distant şi pui hotar!
„Doamne ajută! Bună ziua! Nu mă cunoşti, nu te cunosc!”
În Scriptură, această problemă este întoarsă pe toate felurile, ca să ne arate nouă Hristos că sunt oameni care nu au noţiunea iertării!
Să nu uiţi că şi tu ca om, poţi greşi!
Şi dacă nu ai măsură de comparaţie, ştii cum poţi ierta?
Te gândeşti la toate relele pe care le-ai făcut tu, şi unde întâlneşti la cineva, rele de aceeaşi măsură, ierţi!
Iar pentru cele grele care încă te apasă conştiinţa, şi nu poţi să cedezi, chiar dacă uneori par fleacuri… acolo începi să devii puţin conciliant cu tine şi cu rugăciunea: „Doamne ajuta-mă să nu ţin minte raul!
Ajută-mă să scot răul din inimă!
Ajută-mă să nu urăsc!
Să nu osândesc!”
Parintele Calistrat Chifan – Predica video AICI
