Reportaj în lumea de coşmar din Sicilia. Româncele au făcut 762 avorturi într-un an

Numai în 2012, 762 de românce au făcut avorturi în Sicilia. Multe dintre aceste femei sunt violate sau convinse să se prostitueze după orele de muncă pe câmpuri, pentru o porţie de mâncare sau un pumn de mărunţiş. Un reportaj al cotidianului La Repubblica arată, din nou, lumea de coşmar din Sicilia.

În reportaj se vorbeşte despre o româncă pe nume Sorina. A venit să muncească şi şi-a adus fiica de 11 ani din România. Este una dintre femeile care au avortat: proprietarul serelor în care lucrează îi impunea raporturi sexuale în schimbul mâncării şi cazării. Sunt mii de poveştile precum aceasta.

Bărbaţi, femei şi copii în condiţii igienico-sanitare inacceptabile. Ambiente promiscue şi insalubre. Dar oamenii nu pleacă, pentru că în ţara lor e mai rău! „Cel puţin aici câştigi 20-25 de E, uneori 30. Sunt toti bani pe care eu îi trimit familiei mele. Dacă cunoşti România, crezi că aici e mult mai bine”, explică Sorina pentru „La Repubblica”.

Munca la negru

Potrivit datelor Istat, în sectorul agricol sicilian lucrează la negru circa un lucrător din patru, 25%, faţă de o medie naţională de 11,9%. Fabrizio Colonna, secretarul sindicatului Fai-Cisl Sicilia afirmă: ” Este exploatată disperarea unor persoane care, pentru a duce o bucată de pâine acasă, sunt dispuse să lucreze pentru 20 de E pe zi”.

Cu munca lor de 20 de E pe zi, străinii permit Italiei să exporte 206 tone pastă de tomate dublu concentrată (50% din producţia totală a Uniunii Europene), echivalentul a 240 de milioane de E. Într-o scrisoare comună adresată preşedintelui Regiunii Rosario Crocetta, Cgil, Cisl şi Uil îi numesc pe aceşti bărbaţi şi pe aceste femei „invizibilii din agricultură”.

Utilizaţi de întreprinderi şi firme comerciale pentru marile campanii de recoltare a produselor agricole, sunt deseori aduşi în condiţii de sclavie. La Cassibile îi găseşti aplecaţi la culesul cartofilor şi morcovilor. La Alcamo sunt ascunşi printre rânduri la culesul strugurilor. La Paternò şi Scordia umplu lădiţă după lădiţă cu portocale şi mandarine. În timp ce copiii, mici şi agili, sunt duşi în serele-tunel din provincia Ragusa, cu înălţimea de 80 de centimetri, la culesul roşiilor cherry.

O muncă istovitoare, la temperaturi deseori foarte înalte, foarte periculoasă pentru sănătate din cauza pesticidelor şi erbicidelor care au consecinţe asupra aparatului respirator, asupra pielii, asupra ochilor.

11.000 de români

Potrivit raportului „Agromafii şi caporalat” (Flai-Cgil), numărul lucrătorilor din sectorul agro-alimentar din Sicilia este de 103.000, dintre care 55.000 pe câmpuri. Muncitorii străini sunt circa 25.000, dintre care 11.000 români. Forţă de muncă constrânsă la deplasări continue în funcţie de ciclurile de producţie: din Sicilia în Calabria, în Campania, până în Toscana şi Emilia Romagna.

„Ei ne spun: acestea sunt regulile, ori faci aşa ori pleci. Pentru o zi de muncă îmi dau 10-15 E – povesteşte Chira, o altă româncă -. Imediat ce terminăm aici, mergem la Napoli la culesul alunelor. Apoi a mandarinelor în Calabria, acolo ne plătesc mai mult, 25 de E, şi lucrăm toţi: eu, sora mea mai mare şi soţul ei. Ne deplasăm împreună. Dacă lucrezi ca îngrijitoare nu-ţi poţi ţine familia alături: din acest motiv acceptăm să stăm pe câmpuri”.

Din cauza sosirii românilor, se spune în raportul Caritas-Migrantes, costul muncii a scăzut în mod drastic. Dacă plata zilnică a unei magrebian sau tunisian era în medie de 35-40 de E, acum s-a redus la jumătate.

În Sicilia caporalatul – exploatarea muncii prin intermediari – a devenit feminin. Femeile sunt cele care ademenesc forţă de muncă zilnică. De la recoltare la ambalare, femeile caporal supraveghează întreaga filieră. Unul dintre centrele nevralgice ale exploatării este Sicilia orientală. Toate zonele cuprinse între Ragusa, Cassibile, Vittoria, Santa Croce Camerina, Marina di Acate. Aici peisajul s-a schimbat în timp.

Terenurile sunt acoperite de structuri tubulare: serele. Se întind kilometri la rând până ajung să atingă plajele. Aici munca agricolă sezonieră a devenit cultură permanentă, din acest motiv prezenţa lucrătorilor imigranţi a ajuns la 20.000. Lucrătorii, bărbaţi şi femei străine, sunt „cumpăraţi la pachete” de zece unităţi şi la fiecare trei zile sunt vânduţi de la o firmă la alta pentru a evita controalele şi denunţurile.

Românii sunt deseori obligaţi să plătească 100 de E intermediarului, care îi obligă şi să accepte o perioadă de probă de o săptămână în sere înainte de angajare. La final mulţi nu sunt angajaţi.

„Festinurile agricole”

Femeile-caporal încep să lucreze la patru dimineaţa. Soarele nu a răsărit încă şi pe întuneric multe tinere, în principal românce, încep să se adune. După ce au fost selectate, circa douăzeci de fete, cele mai drăguţe, sunt urcate într-un microbuz. Vor merge să culeagă roşii de Pachino şi dovlecei întreaga zi.

Dar de ce se aleg femei, între 20 şi 24 de ani, pe bază estetică şi nu pentru forţa fizică? Motivul e simplu: caporalele sunt cele care vor constrânge fetele să animeze seratele patronilor şi amicilor producători. Pentru aceste servicii extra, caporalele câştigă circa cinci sau şase mii de E în plus anual. Şi noaptea, în liniştea complice a unor întregi comunităţi, în case izolate se consumă „festinurile agricole” cu caracter sexual.

Unicul care a denunţat existenţa acestor practici a fost un preot, foarte cunoscut la Vittoria pentru angajamentul lui împotriva mafiei şi pentru centrul său de primire a imigranţilor. Se numeşte Beniamino Sacco şi el a fost cel care l-a trimis la închisoare pe unul dintre aceşti patroni. Cazul a explodat la Scoglitti, unde proprietarul de pământ nu numai că-şi punea lucrătoarea agricolă să muncească şaisprezece ore pe zi, dar în plus o constrângea să aibă raporturi sexuale în schimbul banilor pentru cazare.

În serile „festinurilor agricole” muncitoarele câştigă 10 E în plus faţă de mica plată de 20 de E. Locurile de muncă sunt deseori aceleaşi în care locuiesc: cocioabe improvizate, magazii. Locuri izolate, deseori blindate cu garduri, sârmă ghimpată, supravegheate de enormi câini de pază. Nimeni nu ştie, nimeni nu vede.

Şi în promiscuitatea acestor cocioabe multe sunt violate, multe rămân însărcinate. Nu este o întâmplare că în Sicilia a crescut numărul întreruperilor voluntare de sarcină din partea imigrantelor. Potrivit datelor 2012 ale Ministerului Sănătăţii, circa 762 de românce au avortat pe Insulă. Unele, precum Sorina, ajung în ambulatoriu prea târziu: „Eu am deja o fiică de 11 ani, cum să fac?”.

(La Repubblica, Palermo)

Sursa: gazetaromaneasca.com