Societatea îi încurajează pe cei cu dizabilităţi să se sinucidă
„Nu vreau să mă gândesc la moartea asistată”, a declarat de curând în direct un ascultător al Radio BBC. Acesta a sunat la emisiunea Breakfast, s-a prezentat drept Michael şi a declarat că nu vrea să se sinucidă, deşi este întrebat zilnic dacă nu-şi doreşte asta. El suferă de o afecţiune din categoria bolilor neuronului motor, o clasă de tulburări neurologice făcută celebră de cosmologul Stephen Hawking, care suferă şi el de o astfel de dizabilitate care implică paralizie.
Michael le-a declarat realizatorilor emisiunii că legalizarea recentă a eutanasiei si a sinuciderii asistate, indiferent de măsurile de siguranță promise, va crea o presiune socială ca persoanele cu handicap să se sinucidă:
„De mai multe ori pe săptămână primesc întrebarea dacă nu vreau să mă sinucid. Pariez că şi azi o să o aud de la cineva. Asta mă face să mă simt prost, mă obligă să iau în calcul sinuciderea pentru a despovăra sistemul de sănătate şi familia, care suferă alături de mine”.
El a avertizat că o lege care să permită sinuciderea asistată va pune presiuni pe unele persoane şi a adăugat:
„Mi-e teamă că se va extinde în conștiința socială ideea că oamenii așteaptă aproape cu nerăbdare moartea asistată”.
Dezbaterea radiofonică a pornit de la nişte scene controversate dintr-un episod recent al serialului Coronation Street. Personajul popular Hayley Cropper, care suferea de cancer în faza terminală, se sinucide în prezența soțului, cu scopul de a evita durerea provocată de boală.
Principalele canale de comunicare în masă, chiar şi cele mai conservatoare, precum Daily Telegraph și Daily Mail, au lăudat scenele, numindu-le „sensibile”, „curajoase și emoţionante”.
Cu ajutorul bio-eticienilor, care asigură atât comisiile parlamentare, cât și publicul că drepturile omului vor fi protejate prin garanții juridice, parlamentarii britanici continuă să intre cu foarfeca în legile iniţial gândite să combată sinuciderea asistată și eutanasia.
Aceasta l-a făcut pe Anthony Ozimic, director de comunicare la Societatea pentru Protecția Copiilor Nenăscuţi (SPUC), să declare pentru LifeSiteNews.com că există o discrepanţă de opinii între experții în etică, ce apără moartea asistată, și persoanele cu handicap, ale căror vieţi sunt afectate de astfel de teorii „etice”.
„Cred că există o discrepanță între experiența persoanelor cu handicap, care percep eliminarea unor bariere legale drept o ameninţare la siguranţa personală, şi atitudinea aeriană a unor eticieni și comentatori care pretind cu voioşie că drepturile acestora vor fi apărate de câteva prevederi”, a spus Ozimic .
El a reiterat observaţia făcută de Michael la BBC că există o presiune tot mai mare asupra persoanelor cu handicap „în contextul în care acasă, la spital, la locul de muncă se face tot mai des referire la moartea asistată – ba chiar aceasta se impune în discuţie”.
Conceptul tot mai popular de „ucidere din milă” a persoanelor cu dizabilităţi este deja aplicat în medicina femeii, a mai spus Ozimic, „deoarece gravidelor li se oferă în mod curent posibilitatea de a avorta dacă fătul este diagnosticat cu un posibil handicap”.
Persoanelor care nasc astfel de copii şi riscă să aibă sarcini cu probleme similare „li se oferă în mod normal după naștere soluţia contracepției sau a sterilizării, cu certitudinea că vor accepta. Dacă refuză, persoana în cauză este considerată nerezonabilă și egoistă”.
„Dacă nu privesc aceasta ca pe o opțiune posibilă, sunt privite ca aparținând unei minorități ciudate, blocate în noțiuni religioase depășite sau li se reproşează că nu se ridică la așteptările rezonabile ale societății, deoarece, li se spune, anumiţi oameni nu trebuie să fie o povară pentru sistemul de sănătate şi pentru cei din jur”, încheie Anthony Ozimic de la SPUC.
Sursa: stiripentruviata.ro
