Lucrează în duminici şi sărbători şi vin peste ei nenorocirile
Astazi, cu părere de rău, nu folosim libertatea spre bine, pentru sfinţenie, ci pentru laicizare. Mai demult oamenii lucrau toată săptămâna, iar duminica era nelucrare. Acum nu lucrează nici sâmbăta. Dar trăiesc duhovniceşte mai mult, sau păcătuiesc mai mult? Dacă şi-ar direcţiona timpul lor spre cele duhovniceşti, oamenii ar fl altfel, ar fi mai adunaţi.
Noi, oameni nenorociţi ce suntem, pe toate le facem în paguba celor duhovniceşti, adică îl nedreptăţim pe Hristos. Mirenii orice lucru îl au de făcut, duminica se hotărăsc să-l facă. Caută vreo duminică pentru lucrul acesta, vreo sărbătoare pentru celălalt, şi astfel vine peste ei urgia lui Dumnezeu. Ce ajutor vor avea după aceea de la Sfinţi? Duminica este zi de corvoada? Chiar şi o mică slujire de ar vrea să ne facă cineva, să o facă, dar nu duminica.
Nu lăsam pe Dumnezeu să ne călăuzească. Şi tot ceea ce nu se face cu credinţă în Dumnezeu, nu are legătura cu Dumnezeu; este ceva lumesc. De aceea şi lucrul acela pe care îl facem nu are binecuvântare şi astfel nu are rezultate bune. După aceea spunem: “Diavolul este de vină”. Nu este de vină diavolul, ci noi nu lăsăm pe Dumnezeu să ne ajute. Când lucrăm în zile de sărbătoare, dăm drepturi diavolului şi de la început intră în lucrările noastre. “Mai bun este puţinul celui drept decât bogăţia multă a păcătoşilor”, spune psalmul. Aceasta are binecuvântare, toate celelalte sunt talas. Aşadar, trebuie să avem credinşă, mărime de suflet şi evlavie şi cu încredere să le lăsăm pe toate la Dumnezeu. Altfel, diavolul ne va pune să lucrăm în sărbători, iar în celelalte zile vom căsca gura.
Şi să vedeţi cum Dumnezeu niciodată nu-l părăseşte pe om. În duminici şi sărbători nu am lucrat şi de aceea Dumnezeu niciodată nu m-a lăsat, ci şi toate treburile mi le binecuvânta. Îmi aduc aminte că odată au venit nişte maşini de treierat în sat şi l-au înştiinţat pe tatăl meu că vor începe în ziua de Duminică, întâi cu ogoarele noastre, după care vor pleca mai departe. Atunci tatăl meu îmi spune: “Ce să facem? Au venit maşinile”. “Eu nu lucrez duminica, i-am spus. Să începem de luni”.”Dacă vom pierde această ocazie, ne vom chinui mult cu caii”, îmi spune tatăl meu. “Nu-i nimic, îi spun. Lasă că treier până la Crăciun”. Şi apoi am mers la biserică fără să dau importanţă faptului. De îndată ce maşinile au pornit spre locul de treierat, s-au stricat în drum şi ne-au înştiinţat din nou: “Să ne iertaţi dar s-au stricat maşinile. Vom merge la Ioanina să le reparam şi luni vom începe întâi de la Dumneavoastră!”. Astfel n-au treierat duminica, ci luni. Multe de acestea au văzut ochii mei.
Lucreaza în duminici şi sarbatori şi vin peste ei nenorocirile
De obicei, înainte de Vecernia Sărbătorii sau a duminicii încetează orice lucrare. Este mai bine să se lucreze mai mult în ziua de mai înainte de ajun, atunci când se poate rândui aceasta, şi să nu se lucreze după Vecernia ajunului. Altceva este să facă cineva într-o sărbătoare sau duminică un lucru uşor, după amiaza, atunci cand este mare nevoie, dar şi acesta cu mare grijă. Mai demult şi ţăranii care erau la ogoarele lor, de îndată ce auzeau clopotul de Vecernie, îşi făceau Cruce şi încetau munca. La fel şi femeile ce stăteau acasă, se sculau, îşi făceau Cruce şi lăsau împletitul sau orice altceva lucrau. Iar Dumnezeu îi binecuvânta. Erau sănătoşi şi se bucurau… Acum au desfiinţat sărbătorile, s-au îndepărtat de Dumnezeu şi de Biserică şi în cele din urmă tot ce scot din munca lor dau la doctori şi la spitale… Odată a venit un tată la Colibă şi mi-a spus: “Copilul meu se îmbolnăveşte adesea şi medicii nu pot afla ce are”. “Să încetezi să mai lucrezi duminica şi toate se vor schimba”, i-am spus. Şi într-adevar, n-a mai lucrat şi copilul lui s-a vindecat.
Întotdeauna le spun mirenilor să înceteze de a mai lucra duminicile şi sărbătorile, ca să nu-i ajungă nenorociri în viaţă. Fiecare îşi poate rândui treburile, astfel încât să nu le facă în duminici şi sărbători. Principalul este sensibilitatea duhovnicească. Dacă există sensibilitate, se pot afla soluţii pentru toate. Şi chiar de s-ar păgubi puţin din pricina unor schimbări ale treburilor lor, vor primi îndoită binecuvântare. Dar mulţi nu înteleg aceasta. Nu merg nici la Sfânta Liturghie. Sfânta Liturghie sfinţeşte. Dacă creştinul nu merge duminica la biserică, cum se va sfinţi?
Din pacate însă, oamenii încet-încet merg înspre a nu mai respecta nici sărbători, nici nimic. Vezi că si numele le schimbă, ca sa nu-si mai aduca aminte de sfinţi. Pe Vasiliki o fac Viki; pe Zoe, Zozo, spunand astfel de doua ori “Zoo”. Au pus sărbătoarea mamei, a lui mai, aprilie… Peste puţin vor spune: “Astăzi este sărbătoarea anghinarei, cealaltă a chiparosului, în cutare ziua de naştere a celui ce a inventat bomba atomică sau fotbalul”. Dar nu va lăsa Dumnezeu…
Sfântul Paisie Aghioritul
Extras din “Cu durere şi cu dragoste pentru omul contemporan”, Ed. Evanghelismos, 2003, pag.351-352, 358-359
Eu sunt obligat sa lucrez duminica daca nu ma da afara de la servici si nu gasesti usor de munca in ziua de azi.nu stiu ce sa fac
A lucra la serviciul la care sunteti angajat nu este nicio problema. Sa nu lucram ogoarele, in gospodarii, la construirea propriei locuinte, sa nu spalam, etc., acolo sunt probleme.
Discutie cu un calugar: a lucra in zile de sarbatoare de nevoie se intampla in orice societate, de sute de ani. Omul nu trebuie sa uite ca o parte din castig sa il doneze celor care nu au ce manca.
Calendarul ortodox astazi are din ce in ce mai multe sarbatori. Dumnezeu iarta ca trebuie sa le muncim, e suficient sa ne gandim la aia mai napastuiti si daca nu ajungem la biserica, sa ne rugam in liniste.
Nu mai judecati preotii,si pe Dumnezeu uitati va unde gresiti voi si apoi judecati
Dumnezeu nu va vrea raul.noi ne am inrait.mai bine v ati ruga ptr greselile facute.
Ce spune titlul aricolului asa se intimpla.
Dumnezeu nu se lasa batjocorit, insultat, ignorat, mai tirziu plateste.
Uitati-va si intelegeti tot ce s-a facut in epoca comunista, calcandu-se diminicile si Sf Sarbatori(mai ales ziua de Pasti), sfindu-l pe Dumnezeu, totul s-a distrus, numai exista nimic, decat, numai locuintele (blocurile) in care locuim, care tot asa s-au facut,in rest parca nici n-ai fost.Blocurile din mila lui Dumnezeu,pentru rugaciunile noastre, ne iubeste Dumnezeu, si pentru cei nevinovati, mai stau in picioare. La un cutremur le va darama si pe ele, daca nu ne vom indrepta.
In fiecare duminica la ora 6,00 dimineata era puhoi de lume, umpleau strazile, ce se indrepta spre fabrici. Regimul obliga pe toata lumea sa munceasca, sa nu tina cont de Dumnezeu si de Sfanta lui BIserica, ne-a iertat Dumnezeu? Va intreb? Nu.Vina ne apartine si nu avem nici o scuza. Noi ne dezvinovatim adamic, in fata noastra, pentru ca in fata lui Dumnezeu ar fi trebuit martiric.
Acum n-avem servici, nu gasim unde sa lucram, chiar daca am gasit nu suntem siguri pe servici si suntem la mila strainilor. Ne-a imprastiat Dumnezeu prin lumea, sa mincam painea la mila strainilor, neimdestulati,umiliti, nedreptatiti, exploatati, ca oarecand pe poporul evreu care nu ascultase de Bunul Dumnezeu.
Patronii de azi, care tin deschise magazinele duminica, si obliga pe gestionare sa stea in magazinul lui, si nu in biserica, nu numai ca-si pierde mantuirea sa, pe a gestionarilor si acelor ce vin sa cumpere in zi de duminica de la el, dar, nu vor avea parte de intreaga avere pe care o aduna, pntru ca pune bani peste banii castigati duminica si in zilele de sarbatori, precum gospodarul neatent si iresponsebil ce culege mere si scapa printre ele, mere cu pete de putregai, de la care se strica toate.
Asa ca nu este ierta nici cel ce lucreaza duminica si sarbotorile, nici cel ce s-au angajat sa lucreze.
Ambii vor pierde inmiit, va trebui sa dea banii indoit in alta parte, sa acopere necazurile care vor veni si sa repare sanatatea pe care o va pierde.
Iertarea presupune ca cel ce a gresit sa-si recunoasca vina si sa-si ceara iertare. Dar din cei 98% declarati ortodocsi cati ne-am dus dupa caderea regimului comunist la biserica ca sa ne ierte Dumnezeu si sa ne fie bine? In ceea ce priveste pe cei ce lucreaza la patroni, daca sunt cu inima la biserica Dumnezeu ii ajuta! La fel cum pe cei ce se afla cu trupul la biserica dar cu mintea in alta parte, acestia sunt ca si cum nu s-au dus deloc la slujba! Si ce mai ziceti de cei ce lucreaza in sanatate de exemplu? Ar trebui sa-si lase pacientii si sa fuga la biserica ca e duminica? N-a vindecat Domnul in zi de sambata (echivalentul duminicii la evrei?) de i-a tulburat pe evrei? Si ce le-a zis Domnul? Asa ca nu ziceti ca Dumnezeu n-a iertat! Totul depinde de dispozitia interioara a omului si din nefericire s-a intamplat nu numai o data in istorie ca si cei drepti sa sufere cu cei rai. Dar stie Dumnezeu de ce si ce-i este de folos omului!
Acest articol se refera la cei care lucreaza duminica acasa, in propria gospodarie, la camp etc. Nu se refera la cei care au servicii de asa natura incat trebuie sa fie prezenti chiar si duminica la locul de munca (sanatate, politie, pompieri, chiar si la patron).
Cind patronul te obligă este vina lui …