Trebuie să ştim că iubirea nu este ceva voluntar. Este obligatorie
Eşti dator să-l iubeşti pe fratele tău, atât pentru că eşti înrudit duhovniceşte cu el, cât şi pentru că vă sunteţi mădulare unul altuia. Dacă lipseşte dragostea, vine nimicirea.
Eşti dator însă să-l iubeşti pe fratele tău şi dintr-un alt motiv: pentru că ai câştig şi folos, de vreme ce prin iubire plineşti toată legea lui Dumnezeu. Astfel, fratele pe care-l iubeşti, devine binefăcătorul tău. Şi într-adevăr, „să nu săvârşeşti adulter; să nu ucizi; să nu furi; să nu mărturiseşti strâmb; să nu pofteşti şi oricare alta se cuprind în acest cuvânt, adică: să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi” (Romani 13, 9).
Sfântul Ioan Gură de Aur
loading...
Iubirea este un act voluntar pentru ca implica libertatea vointei, însă pentru cei care vor sa se mantuiasca, iubirea nu este optionala, aceasta este obligatorie.
Iubirea nu este un act voluntar(implica libertatea vointei?), nici obligatorie. Iubirea este ceva ce ne defineste. Noi suntem facuti de Dumnezeu prin iubirea LUI. Cand Dumnezeu a facut omul si i-a dat viata, i-a dat de fapt iubirea LUI. Dumnezeu si-a dat UNICUL FIU, tot din iubire, spre mantuirea noastra. Dumnezeu este iubire, deci si matematic vorbind, putem concluziona ca noi suntem iubire. Problema apare cand iubirea nu ne-o manifestam, cand nu o mai simtim !!! Tragedia asta se intampla din cauza noastra. Nu mai cultivam sentimentele ce stau la baza iubirii, ci ne indreptam numai catre cele materiale. Cand creste dorinta de a dobandi material mai multe si mai multe, atunci si noi incepem sa cultivam sentimentele negative. Frumos este sa iubesti strainul, asa cum iti iubesti fratele… sau asa cum Il iubesti pe Dumnezeu, pe Iisus …si toata Sfanta Treime.
Iubirea lui Dumnezeu faţă de cel mai mare păcătos este mai mare decât iubirea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu.(Arsenie Boca)
Frumos spus, Dumnezeu este iubire, noi suntem iubire … problema apare atunci cand nu ne-o manifestăm, adică putem să aprticipăm sau nu la iubire în funcție de cum vrem. Deci implică voința, vrem să iubim sau nu. În articol se face referire la una din condițiile mântuirii, porunca iubirii. Pe aceasta putem să o împlinim sau nu, depinde de libera alegere a fiecăruia. De aceea am spus că iubirea este un act voluntar și se împlinește concret prin faptele iubirii.
Dacă vorbim abstract, iubirea este tot ce ne înconjoară, toți suntem iubire , etc… aceasta este un alt sens al iubirii, nu la acesta mă refeream.