Aberaţia salvării vieţii prin avort

Unul dintre argumentele susţinătorilor avortului este că acest lucru este necesar în multe cazuri pentru salvarea vieţii mamei. O sarcină toxică, care ameninţă viaţa mamei, trebuie suprimată, spun ei.

De aici, contextul s-a tot extins până s-a ajuns la libertatea de a face ce vrei cu corpul tău, sau cu libertatea femeilor de a ucide pruncii din pântecele lor.

Un studiu ştiinţific efectuat în Marea Britanie şi în Ţara Galilor a arătat că 6 din 100 000 de avorturi se fac pentru a salva viaţa mamei, care se află în pericol. Celelalte 99 994 de ucideri de prunci se fac din cauze clare de dorinţă de a scăpa de pruncul care se naşte. Aceste avorturi se fac deşi viaţa mamei nu este în risc. Noul raport a fost elaborat de o agenţie guvernamentală care a semnalat numărul alarmant de avorturi legale, în care factorul de salvare a vieţii este aproape nul.

Conform cifrelor, care au fost publicate ca răspuns la cererea parlamentară a Lordului Alton de Liverpool, în Anglia şi Wales s-au săvârşit 6,4 milioane de avorturi între 1968 şi 2011, doar în clinicile avortive. Dintre acestea, doar 150 de avorturi de-a lungul a 40 şi ceva de ani au fost făcute cu justificarea de a salva viaţa mamei. Un agent guvernamental a precizat că: „O altă cifră arată că există adolescente care au făcut 24 de avorturi”. Numai anul trecut, 2011, s-au făcut 189,931 avorturi în Anglia şi Ţara Galilor.

Acum un an mă aflam la o conferinţă Pro Vita despre valoarea vieţii şi împotriva avortului. Mai bine de 100 de tineri, majoritatea studenţi la medicină pentru care viaţa într-adevăr conta, ascultau cu luare aminte cuvintele unui medic reputat şi ale mele despre consecinţele avortului în viaţa oamenilor. Bineînţeles, nu se aflau acolo campionii avorturilor pe bandă, medicii cu şanse de intrare în Guinness Book pentru eficienţă criminală, ci medici cu frică de Dumnezeu, cu o oarecare preocupare pentru valoarea infinită a vieţii. Şi totuşi, argumentele care atenuau gravitatea totală şi definitivă a avortului erau tot acestea: că ajută la salvarea vieţii mamei, că poate suprima o viaţă de suferinţă în cazul bolilor foarte grave sau a malformaţiilor congenitale, că este o soluţie de avarie în cazuri extreme etc. Însă dacă te duci la cozile de la măcelăriile umane, nu vezi nicidecum tinere sfârşite aflate în pericol de moarte, ci fete pline de viaţă, cu scopul clar de a scăpa pentru totdeauna de vocaţia de mamă (care se reînnoieşte unic cu fiecare naştere), de copil şi de viaţa cea veşnică.

Cititi mai multe pe doxologia.ro