Cât de importantă este Pocăinţa
Ca fii şi moştenitori ai lui Dumnezeu, adică ai împărăţiei lui’ Dumnezeu, suntem datori să ne întoarcem de la cele rele la cele bune, de la păcat la virtute; această întoarcere este numită în credinţa Bisericii, una şi nedespărţită Pocăinţă şi înviere din moartea păcatului. Cât de importantă este Pocăinţa, adică întoarcerea omului din calea păcatului la Dumnezeu şi mărturisirea păcatului în Sfânta Taină a Spovedaniei în care luăm iertarea păcatelor, vindecarea de boala sufletului, ne-o spun cuvintele Sfintei Scripturi şi ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii.
„Sufletul care păcătuieşte va muri. Fiul nu va purta nedreptatea tatălui şi tatăl nu va purta nedreptatea fiului. Celui drept i se va socoti dreptatea sa, iar celui rău, răutatea sa. Dar dacă cel rău se întoarce de la nelegiuirile sale pe care le-a făcut şi păzeşte toate legile Mele şi face ceea ce e bun şi drept, el va trăi şi nu va muri. Nu se vor pomeni deloc nelegiuirile pe care el le va fi făcut, ci va trăi pentru dreptatea pe care va fi făcut-o. Oare voiesc Eu moartea păcătosului, zice Domnul Dumnezeu – şi nu mai degrabă să se întoarcă de la căile sale şi să fie viu? Dar şi dreptul, dacă se va abate de la dreptatea sa şi se va purta cu nedreptate şi va face toate acele ticăloşii pe care le face nelegiuitul, va fi el oare viu? Toate faptele lui bune, pe care le va fi făcut, nu se vor pomeni, ci, pentru nelegiuirea sa, pe care va fi făcut-o, şi pentru păcatele sale, pe care le-a săvârşit, va muri. Dar voi, ziceţi: <Calea Domnului nu este dreaptă>. Ascultaţi, casa lui Israel: Oare calea Mea nu este dreaptă, sau nu sunt drepte căile voastre? Dacă cel drept se abate de la dreptatea sa şi face nelegiuire şi din pricina aceasta moare, apoi el moare pentru nelegiuirea sa pe care a făcut-o. Şi cel nelegiuit, dacă se întoarce de la nelegiuirea sa pe care a făcut-o şi face judecată şi dreptate, îşi întoarce sufletul său la viaţă; căci el a văzut şi s-a întors de la toate nelegiuirile sale pe care le-a făcut; de aceea va fi viu şi nu va muri. De aceea vă voi judeca pe voi din casa lui Israel, pe fiecare după căile sale, zice Domnul Dumnezeu; <pocăiţi-vă şi vă întoarceţi de la toate nelegiuirile voastre, ca necredinţa să nu vă fie piedică. Lepădaţi de la voi toate păcatele voastre cu care aţi greşit şi vă faceţi o inimă nouă şi un duh nou. De ce să muriţi voi, casa lui Israel? Căci Eu nu voiesc moartea păcătosului,> zice Domnul Dumnezeu; <întoarceţi-vă deci şi trăiţi !>” (lez. 18,20-32).
^”… Spălaţi-vă, curăţiţi-vă! Nu mai faceţi rău înaintea ochilor Mei. încetaţi odată! învăţaţi să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ajutaţi pe cel apăsat, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!
Veniţi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, ca zăpada le voi albi, şi de vor fi ca purpura, ca lâna albă le voi face. De veţi vrea şi de Mă veţi asculta, bunătăţile pământului veţi mânca. Iar de nu veţi vrea şi nu Mă veţi asculta, atunci sabia vă va mânca, căci gura Domnului grăieşte” (Isaia l, 15-20).
„Eu sunt Cel Care şterge păcatele tale şi nu îşi mai aduce aminte de fărădelegile tale” (Isaia 43, 25).
ÎPS Pimen Vlad – Ahiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor, Povăţuiri pentru spovedanie, Editura Ahiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, pp. 9-10
