Ce înseamnă expresia „dezlegare la peşte” din calendarul ortodox
În Biserica ortodoxă, există zile de post în care s-a rânduit de către Sfinţii Părinţi să se facă dezlegare la peşte. Acest lucru înseamnă consumarea mâncărurilor de post, plus untdelemn, vin şi peşte, însă oprirea de la hrana cu carne, brânză, lapte şi ouă.
Tipicul cel Mare al Sfântului Sava cel Sfinţit (439-532 A.D.) menţionează prezenţa încă din vechime a acestei dezlegări. Însemnătatea ei este multiplă. În primul rând dezlegarea la peşte este privită ca o mângâiere acordată credincioşilor prin prezenţa în Biserică a Mântuitorului Hristos, o bucurie şi o celebrare a Mântuitorului, care a fost simbolizat în primele veacuri ca Peşte, literele acestui cuvânt în limba greacă ICHTIS – fiind iniţialele expresiei „Iisus Hristos Fiul lui Dumnezeu Mântuitorul”. Apoi, Hristos şi-a ales apostolii dintre pescari, a asemănat misiunea creştină cu o prindere de peşte, aşa că peştele are o semnificaţie teologică remarcabilă în creştinism.
Zilele de post cu dezlegare la peşte nu sunt nicidecum zile de încălcare a postului, ci zile de post cu mângâiere, în care postirea ca jertfă ascetică se combină cu bucuria prezenţei Mântuitorului în mijlocul credincioşilor.
În perioada Penticostarului (de la Înviere la Duminica tuturor Sfinţilor) miercurea şi vinerea se posteşte cu dezlegare la peşte. Apoi în Postul Crăciunului, după Intrarea în Templu a Maicii Domnului, sâmbăta şi duminica se face dezlegare la peşte. De asemenea la marile sărbători care cad în timpul postului (ex: Buna Vestire, Intrarea în Ierusalim a Mântuitorului etc.) Biserica dezleagă la peşte combinând postirea cu mângâierea.
