Cineva invizibil mă lovește (întâmplare adevărată)

Intâmplarea de mai jos s-a petrecut tot în acea perioadă a studentiei.

Mă dusesem la Alexandra acasă. Ne cunoscuserăm cu câteva zile mai înainte. Era si ea implicată în yoga. Fostul ei prieten practica yoga si vizitase India de câteva ori. A gătit si ne-am asezat la masă. Conversatia noastră se depăna în jurul temelor legate de ocultism, yoga, magie, capacităti paranormale etc. Brusc, au început iarăsi straniile izbituri. Ne-am privit.

-Crezi că-i gelos prietenul meu? a întrebat ea râzând.
-Prostii, am răspuns.
Ne-am continuat masa si discutia. După o jumătate de oră – „Bum!“ – s-a auzit ca o lovitură deasupra usii. Aceasta s-a trântit atât de tare, încât am crezut că s-a rupt. Era suprafiresc… Fata s-a speriat.

Am sărit în picioare:

-Cine esti? Nu mi-e frică de tine!

Am apucat usa, am deschis-o, am închis-o. Am râs ironic.

-Dacă esti vrăjitor, vino să ne socotim, am spus provocator.

Nu s-a întâmplat nimic.

-O fi prietenul meu, a zis ea.

-Hai, măi! N-avem si noi dreptul să stăm de vorbă, adică? Oricine ar fi, n-are nici un drept. E un necioplit! am exclamat eu râzând. Uită totul, hai să ne vedem de treabă.

A prins repede curaj. Am uitat de cele petrecute. Timpul trecea repede si agreabil. Aveam preocupări comune si discutiile ne ajutau să întelegem mai profund unele lucruri. Trecuseră destule ceasuri. Uitaserăm amândoi cu desăvârsire ce se întâmplase. Eram absorbiti unul de celălalt.

Deodată am simtit o lovitură în spate, ca si când m-ar fi izbit cineva puternic cu un lemn lung si gros. Am zbierat cumplit din cauza durerii. Am sărit ca un arc si m-am apucat cu mâinile de sale.

-Ce se întâmplă? m-a întrebat speriată, plină de nedumerire.

-Cineva m-a lovit în spate!

M-a privit contrariată. Nu numai în cameră, ci în tot apartamentul nu eram decât noi doi.

-Altă dată să nu-i mai provoci, mi-a spus.

-Lasă-i încolo de gelos, am răspuns si m-am asezat alături de ea.

Spatele m-a durut două-trei zile după aceea. Mă mir astăzi de usurătatea cu care priveam totul pe atunci. Cum de treceam cu atâta superficialitate peste astfel de întâmplări? Eram prea tineri, sau prea frivoli?

Din cartea „MARII INITIATI AI INDIEI SI PARINTELE PAISIE”