Copiii-BUFNIȚĂ ai erei digitale, generaţia care NU MAI DOARME NOAPTEA
Mereu conectaţi la tablete şi telefoane, copiii şi adolescenţii de astăzi abia dacă mai prind câteva ore de somn pe noapte, comportament care vine „la pachet“ cu multe probleme de sănătate şi cu rezultate şcolare slabe. Dependenţa de noile tehnologii este mai puternică decât oricând, iar fetele sunt mai vulnerabile, spun psihologii.
Generaţia de copii şi de adolescenţi de astăzi doarme cele mai puţine ore pe noapte, iar motivul este că nu se pot desprinde de telefoane şi tablete. „Copiii-bufniţă“, cum au fost numiţi de psihologi tinerii conectaţi la tehnologii până târziu în noapte, prind, în medie, şapte ore şi jumătate de somn, în condiţiile în care la vârsta lor au nevoie de opt-zece ore de somn pe noapte, atenţionează specialiştii.
Noile tehnologii au dat peste cap mai mult decât oricând programul de somn al tinerilor. Ei au acces acum la reţele de socializare şi la jocuri la orice oră din zi şi din noapte. În România, 8 din 10 copii au cont pe o reţea de socializare, deşi accesul le este, teoretic interzis, potrivit unui studiu. Mai mult, copiii din ţara noastră se numără printre cei care primesc cel mai devreme un telefon mobil: media de vârstă este de 9 ani, arată statisticile. În 2014, 26% din copiii români deţineau un smartphone, iar 10% aveau o tabletă.
Lucrurile nu sunt cu mult diferite nici în rândul adolescenţilor. Ei au chiar mai multe gadgeturi decât angajaţii sau antreprenorii, arăta un studiu realizat de Mercury Research la sfârşitul anului 2013.
În ultimul timp, copiii care au un program dezordonat din cauza folosirii tabletei sau telefonului sunt din ce în ce mai numeroşi. De asemenea, vârsta la care copilul începe să nu mai respecte un orar prestabilit, să încalce orele de somn şi disciplina orelor de studiu şi joacă începe să scadă alarmant.
Keren Rosner, psiholog din Bucureşti
Adolescenţii-vampir care nu dorm niciodată.
Nu mai puţin de 65% din copiii din ziua de azi dorm mai puţin decât ar trebui, iar mulţi dintre aceştia au ajuns să sufere de insomnii, potrivit unui studiu realizat de Sleep Foundation, din Marea Britanie. Până ajung la vârsta adolescenţei, obiceiul acestor copii devine atât de obişnuit, încât au primit propriul nume: „vampiri“, după modelul adolescenţilor-vampiri care nu dorm niciodată din pelicula şi cartea „Amurg“ (engl. – „Twilight“).
Adriana S. (49 de ani), din Bucureşti, este una dintre mamele care simt că nu mai au niciun control asupra programului de somn al adolescenţilor lor. Deseori, ea îşi surprinde fiul, Tiberiu (14 ani) încă treaz la ore târzii din noapte şi nicio metodă pe care ea a încercat-o nu l-au convins pe adolescent să meargă mai devreme la culcare. „Am încercat cu ameninţări, cu recompense, i-am luat şi telefonul o săptămână, dar de fiecare dată revine la programul lui de «pasăre de noapte» şi simt că nu mai pot face nimic în sensul acesta. De câţiva ani, între noi este un război tocmai din această cauză şi cred că a devenit o bătălie pierdurtă pentru mine. Îmi pare rău că i-am luat telefon şi tabletă, dar nu cred că aş fi avut o viaţă mai liniştită cu el dacă aş fi refuzat, în condiţiile în care toţi ceilalţi copii de vârsta lui au aşa ceva“, se plânge Adriana. Fetele sunt chiar mai vulnerabile decât băieţii în faţa noilor tehnologii, pentru că nevoia lor de a sta conectate la Facebook, Instagram şi la alte reţele este compulsivă, spun specialiştii.
Pentru tineri, statul până la ore târzii este chiar un obicei „cool“, cu care se laudă pe reţelele de socializare. La o simplă căutare, vom găsi nenumărate selfie-uri cu ei în camere semi-întunecate, având ochii roşii de la lipsa de somn, dar lăudându-se că nu dorm toată noaptea.
Danah Boyd, un sociolog britanic şi autoarea unei cărţi despre adolescenţi şi dependenţa de internet, crede că aceşti tineri preferă să sufere de oboseală cronică decât să renunţe la „timpul lor“ de peste noapte. Acestea sunt singurele momente din zi pe care adolescenţii le consideră intime şi în care pot purta conversaţii feriţi de privirile curioase şi critice ale adulţilor.
Cu ce riscuri vine „la pachet“ somnul puţin
Somnul puţin îşi lasă amprenta asupra sănătăţii, comportamentului şi performanţelor şcolare ale copiilor şi adolescenţilor. Creierul lor nu este pe deplin format la aceste vârste şi „au nevoie de somn odihnitor şi suficient pentru a se dezvolta armonios din punct de vedere fizic şi psihic. Somnul din prima etapa a nopţii, până la ora 12.00, este considerat cel mai benefic pentru creier. Când copilul se privează frecvent de acest remediu, calitatea vieţii lui va avea de suferit pe termen scurt, dar şi pe viitor“, mai spune psihologul Keren Rosner.
Lipsa de somn vine „la pachet” cu un risc mai mare de depresie şi de suicid, potrivit unui studiu realizat de Columbia University Medical Center din New York, în rândul a peste 15.000 de tineri cu vârste cuprinse între 12 şi 18 ani. De asemenea, numărul mai mic de ore de somn predispune la obezitate, iar adolescenţii care nu dorm suficient sunt mai furioşi şi mai recalcitranţi cu părinţii şi cadrele didactice. În plus, „li se va aplatiza voinţa, nu va mai simţi bucuria de a face lucruri specifice vârstei şi se va izola“, atrage atenţia psihologul.
Şi performanţele şcolare ale copiilor şi adolescenţilor au de suferit, pentru că lipsa de somn afectează memoria şi concentrarea în timpul zilei. „Sunt convinsă să fiul meu ar putea fi mai mult decât mediocru la şcoală dacă s-ar odihni mai mult“, crede Adriana, mama adolescentului Tiberiu, din Bucureşti.
Ce pot face părinţii
Adulţii nu pot sta nepăsători în faţa un astfel de comportament care afectează viaţa copiilor, dar implicarea lor este o problemă delicată. „Trebuie să se implice mai ferm pentru a le ordona viaţa, dar nu într-un mod tiranic, nici agresiv, ci prieteneşte şi implicat activ. Decât să se ajungă la dependenţă, mai eficient este ca părintele să-şi supravegheze copilul şi să nu permită să se ajungă la un asemenea punct critic. Nu este un semn bun când copilul este liniştit şi nu te deranjează, fiindcă stă ore în şir izolat în camera lui, cu tableta.
Iarăşi, nu este o soluţie ca părintele doar să se plângă de faptul că nu ştie cum să acţioneze, eventual doar să îl certe pe copil şi să nu intervină când copilul stă până spre dimineaţă la calculator. El ar trebui să-i ofere alternative copilului, nu doar să-i interzică să petreacă mult timp cu calculatorul sau telefonul“, recomandă psihologul Keren Rosner, care mai punctează să părintele ar trebui să fie un exemplu pentru copil şi să aibă un comportament în concordanţă cu discursul său.
Articol relatat de ziarul adevarul.ro