Izvorul vieţii
Dacă ai fi ştiut! Da, deseori în viaţă, când ne găsim într-o împrejurare grea, când ni se întâmplă să ne împotrivim din răsputeri să facem un anumit lucru, dacă am fi ştiut că tocmai acela ar putea să ne fie izvor de viaţă – am fi acceptat fireşte ceea ce ni se propunea sau ni se pregătea. De aceea să nu subapreciem niciodată chemarea sau să căutăm sî ne sustragem, oricât de greu şi de neplăcut ar fi lucrul pe care suntem obligaţi să-l facem. Dacă acesta „ne-a ieşit în cale”, înseamnă că ni l-a trimis Domnul cu un anumit scop. S-ar putea ca niciodată să nu mai căpătăm acea comoară duhovnicească care ni s-ar fi descoperit tocmai în îndeplinirea acelei obligaţii, dacă vom scăpa ocazia de a face ceea ce ne-a dat de făcut Dumnezeu.
Ni se întâmplă adesea să suportăm ofense şi nedreptăţi din partea apropiaţilor noştri şi atunci să spunem cu năduf că mai uşor ne-ar veni să îndurăm o încercare de la Dumnezeu, decât atâta suferinţă din partea oamenilor.
Dar nu este oare şi aceasta o încercare tot de la Dumnezeu? Dacă El a îngăduit-o, înseamnă că tot El ne-a trimis-o, pentru desăvârşirea noastră; să o primim cu iubire şi supunere, ca şi cum am fi primit-o chiar din mâinile Mântuitorului şi ne va fi mai uşor. Să-i cerem Domnului „apa cea vie”, chiar dacă va veni dintr-un izvor cu apă sălcie…
Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu – 366 cuvinte de folos pentru toate zilele anului. Editura Sofia