“La vremea cea din urmă, oamenii se vor strange unii lângă alţii, urmărind tot felul de născociri şi lepădând truda câmpului.”- Mitropolitul Varlaam, secolul XVII
Sfantul Ierarh Varlaam este considerat parintele limbii romane literare. Pe data de 30 august, Biserica Ortodoxa face pomenirea Sfantului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei. Sfantul Mitropolit Varlaam a pastorit Mitropolia Moldovei intre anii 1632-1653, in timpul domnitorilor Alexandru Ilias, Miron Barnovschi, Moise Movila si Vasile Lupu.
Profeţii sunt de două feluri. Mincinoşi sau adevaraţi. Impostori sau purtători ai unui mesaj divin. Magi sau ghicitori în stele. Autori de oracole şi blesteme grele, înspăimantătoare chiar. Unele au provocat sinucideri în masa; altele au dus la ruperea Bisericii, la schisme şi mari rătăciri. E greu de spus cine are dreptate.
Ne aflam pe un teren alunecos şi plin de primejdii, un loc în care cu greu mai putem distinge adevarul de minciună, vorbirea de la sine şi cea de la Dumnezeu. Cum spun cei încercaţi, diavolul poate lua uneori chip de lumină. Să ne ferim, deci. Nu oricui îi este dat darul proorociei. Nu oricine se poate sui pe acoperişul unei case, pentru a striga apoi trecătorilor să se pocaiască, trâmbiţând apropierea Judecaţii şi a vremurilor din urmă
Noi, românii, nu cunoastem mari profeţi. Poate Petrache Lupu. Poate Maica Veronica. Am pastrat doar câteva proorocii, toate legate de soarta poporului român şi de viitorul României. Unele par naive. Altele te pun pe gânduri şi te îndeamnă să judeci semnele prezentului cu alţi ochi, îţi dau dorinţa de îndreptare, de primenire grabnică a sufletului.
Sfântul Mitropolit Varlaam: Pierderea Basarabiei şi venirea regimului comunist
Această profeţie s-a pastrat prin grija pustnicilor de la schitul Zosima, din ţinutul Neamţului.
Pe mai multe pagini, Mitropolitul Varlaam vorbeşte, sub inspiraţia Sfântului Duh, despre Moldova ca un al doilea Canaan biblic, care, desi iubit de Dumnezeu, se va prabuşi cu mult zgomot, din cauza păcatelor fără numar, săvârşite de oameni. Deşi cam general formulate, nu puţine afirmaţii ale Sfântului Varlaam par să se fi împlinit deja, cea mai uimitoare din toate fiind previziunea comunismului si pierderea Basarabiei:
Biserica va încapea pe mana unor mitropoliti si arhierei nevrednici.
Taina creştină a nunţii se va lepăda.
Oamenii se vor înrăi şi vor strica obiceiurile pământului, înmulţindu-se între ei ca dobitoacele, fără nici o ruşinare.
Oamenii vor defăima tradiţiile crestineşti ale părintilor, dedându-se la tot felul de obiceiuri straine… Mare urgie va fi atunci.
Pământurile şi bunurile Ţării vor fi luate cu japca de străini.
Românii se vor vinde intre ei.
Vlăstare domneşti se vor deda la obiceiuri şi apucături ieftine şi destrăbălate.
La vremea cea din urmă, pădurile vor fi tăiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde moşiile fără de ruşine, uitând că stramoşii lor le-au păstrat cu sabia şi sângele lor.
Domnii pământului vor pune biruri şi legi cum n-au mai fost de la întemeierea Moldovei. Vor pune biruri pe apa şi pe aerul lăsat de Dumnezeu.
Românii se vor face de ruşine pe unde se vor duce…
Moldova va fi ruptă şi împărţită de “hiara roşie cu multe capete”, care va cuprinde mai toată Europa ortodoxă.
În final, Mitropolitul Varlaam va da şi alte semen ale sfârşitului, semen care pot prefigure într-un fel televiziunea, new-age-ul, manipularea genetică, scăderea natalităţii şi creşterea număruluide depresii. Zice Mitropolitul:
“La vremea cea din urmă, oamenii se vor strange unii lângă alţii, urmărind tot felul de născociri şi lepădând truda câmpului. Munca va fi o ruşine, iar cei drepţi vor fi consideraţi nebuni. Se vor înşela unii pe alţii, crezând că asta e legea lui Dumnzeu (…) Fiarele, păsările şi alte dobitoce îşi vor schimba firea şi vor apărea alte feluri de dobitoace iscate de mintea omului… În cele din urmă va ieşi un soi de oameni care, tot în numele lui Dumnezeu, vor face biserici, dar fără cruce şi, în cele din urmă, se vor amesteca în slujire cu păgânii…. Când războaiele, urgiile şi uciderile între oameni, lepădarea pruncilor din pântecele femeii va veni Apocalipsa. Când graiurile se vor amesteca ca altă dată în Babilor, sfârşitul va fi aproape”.
