Misterul bisericilor de sub orașul Constanța

Puţini dintre constănţeni ştiu că sub oraşul Constantă se afla adevărate comori. Respirăm istorie la orice pas, Dobrogea fiind zona din ţară unde au fost ridicate cele mai multe basilici, între secolele IV-VII.

Cum italienii au cele şapte coline, aşa noi, dobrogenii, avem cele şapte basilici. Roma a fost construită pe şapte coline, iar Constantă a fost construită peste cele şapte basilici. Diferenţa dintre noi şi poporul italian este că noi nu avem bani să ne dezgropăm comorile să le arătăm lumii întregi. Aceste basilici încă stau în picioare, dar sunt îngropate. Peste unele dintre ele s-au construit blocuri, s-a turnat asfalt, în timp ce altele au rămas sub grămezi de pământ.

Înghiţite de asfalt sub clădirile Constantei, dar şi sub asfaltul oraşului, vestigiile arheologice aşteaptă să fie scoase la lumină. Echipele de cercetători au localizat vestigiile arheologice de o însemnătate deosebită, dar din păcate totul s-a sistat. Lipsa banilor şi a vreunei perspective de conservare i-a determinat pe specialişti să renunţe.

Dr. cercetător ştiinţific Virgil Lungu spune că toate basilicile din zona au fost identificate, fiind în atenţia cercetătorilor. Din păcate, nu există niciun program care să valorifice comorile de sub pământ. Constănţenii s-ar putea mândri cu cele două basilici paleocreştine aflate între strada Traian şi Bulevardul Ferdinand. Basilica Mare, a cărei dimensiune depăşeşte 40 metri lungime şi peste 15 metri lăţime, se află sub blocurile „comuniste“ dintre cele două străzi. În lipsa unui program de punere în valoare şi aceasta bazilică este dată uitării.

Basilica Mică măsoară peste 30 metri lungime şi se afla tot în zonă. La Poarta I, locul unde întorc autobuzele la cap de linie, găsim o alta, din secolul V.

Şi sub hotelul IBIS din Constantă, la intersecţia străzilor Mircea cel Bătrân cu Negru Vodă, se afla o basilica cu care orice oraş al lumii s-ar mândri. Aceasta din urmă datează din secolele lV-VI şi este cea mai mare dintre toate, având o lungime de peste 50 de metri şi o lăţime de peste 20 de metri. De-a lungul anilor, specialiştii nu au căzut de acord asupra locaţiei Basilicii Metropolitane a Tomisului.

Experţii şi-au dat cu părerea că fie lăcaşul de sub hotel IBIS a fost sediul Mitropoliei datorită dimensiunilor mari fie templul de sub blocurile din zona Ferdinand – Traian.

În acea vreme, în spaţiul Dobrogei existau edificii şi mai mari, cum este cel de la Histria, care are peste 60 de metri lungime, ceea ce a făcut că teoriile iniţiale să cadă. Chiar dacă sediul Episcopiei Metropolitane rămâne necunoscut, Dobrogea ar putea concura la capitolul moştenire culturală cu orice capitală europeană.

Cea mai veche basilica din România, în pericol Una dintre basilicile mai cunoscute publicului, este cea de sub Colegiul „Mihai Eminescu”. Monumentul este în prezent în pericol din cauza umidităţii mari, dar şi a lipsei lucrărilor de conservare, a declarat Gabriel Custurea, directorul MINAC Constantă.

Ultima oară când s-au executat astfel de lucrări de conservare a fost când au venit experţii francezi, în urmă cu 20 de ani. Basilica nu este inclusă în circuitul turistic şi nici nu are vreo şansă de a fi deschisă publicului. Motivul, starea avansată de degradare şi lipsa banilor pentru a o face accesibilă.

Virgil Lungu, dr. cercetător ştiinţific, spune că lăcaşul are o importanţă deosebită pentru că atestă existenţa în zona a primilor creştini. Poate fi considerată cea mai veche basilica nu numai din Dobrogea, ci de pe întreg teritoriul României şi este una dintre cele şapte basilici ale ţinutului.

Virgil Lungu a declarat că moştenirea este cu atât mai importantă, cu cât ţinutul nostru este unul dintre primele spaţii creştinate de pe teritoriul României: „Basilica este dovada clară a prezenţei creştinilor în Dobrogea.

Porumbelul, semnul crucii sunt doar câteva semne care atestă acest lucru. Aici s-au găsit rămăşiţele a trei martiri. Pe pereţii construcţiei încă se mai zăresc motivele florale, picturi cu figuri geometrice, dar şi semnul crucii.”

Veche de aproximativ 1600-1700 de ani, arheologii cred că basilica cu trei încăperi, ascunsă sub Colegiul „Mihai Eminescu”, ar fi servit drept spaţiu al Episcopiei Tomisului.

Sosirea apostolului Andrei pe teritoriul Dobrogei, care a adus numele Mântuitorului în aceste ţinuturi, este dovedită chiar de existenţa templului, care adăpostea primii creştini din zonă, potrivit cugetliber.ro.

Basilicile enumerate mai sus aparţin stilului basilical din epoca paleocreştină şi fac parte dintre cele mai vechi locaşuri de cult creştine din România. Din păcate, lipsa interesului de la nivel naţional faţă de istorie şi lipsa oricărei viziuni de dezvoltare a zonei din punct de vedere turistic, aruncă Dobrogea, cu o moştenire de invidiat, într-o zonă de… anonimat. Din lipsa banilor nu se face nici conservare şi nici nu se scoate la lumina aceasta bogăţie.

Articol relatat de portalul efemeride.ro