Modul de a aduce pe cineva la Adevăr are trei rădăcini: Bunătate, Răbdare și Perseverență!
Credința nu se imită! Mie mi-a plăcut odată de un islamist care voia sa se convertească la ortodoxie! Mai insistentă era soția, și a zis așa:
– Părinte, eu de dragul ei o fac, ma botez sau ce vrei mata, dar să știi ca n-o să cred în asta niciodată. Nu fac un păcat, și la dumnezeul tău și la dumnezeul meu?
– Cam da!
– Și atunci.. dumneavoastră ce spuneți?
– Stai liniștit până ai să crezi tu, că ai să simți ceva!
Și am rămas prieteni, în sensul să ne respectăm!
Dar nu l-a forțat cineva… cum am văzut de multe ori femei care spuneau așa: „Părinte, dar convingeți-l,… nu se poate!
Ce să-l conving?
Omul trebuie să simtă!
Dacă tu nu-L simți pe Dumnezeu în inima ta, este ca și cum ți-aș spune:
„Du-te și sapă în grădină că găsești o comoară!”
Și după ce tu sapi 50 de metri, dai de piatră! Așa este și cu credința!
Credința trebuie să o trăiești, nu să o imiți! Credința nu se imită!
În momentul în care ești mai simpluț, sau nu vrei să citești, nu vrei să te dezvolți, sau nu vrei să cunoști… poți face greșeli fundamentale de dogmă, și poți contrazice chiar învățătura lui Hristos!
Noi astăzi ne confruntăm cu asemenea probleme, luând contactul cu toate celelalte relgii ale lumii care vin sau vor să descopere Religia lui Hristos.
Și aici noi trebuie să fim atenți și să nu ne lăsăm înșelați sau ispitiți: „de gândurile fără rost și de scândalurile filozoficești ale înțeleptilor, să te ferești, că nu zidesc în niciun fel!”
Deci când începi să auzi de la cineva teorii ale meditației… Credințe Orientale Yoghine, Zen, Reîncarnare, Reiki.. lasă-l, pentru că nu îi poți schimba mentalitatea! Doar când te întreabă cineva serios despre religia ta, poți să-i vorbești despre Dumnezeu!
Religiile păgâne au rezistat mereu, pentru că omului când îi faci cele mai simple mofturi, îl aduci în „cea mai frumoasă religie”..pentru că îi dai frâu libertății poftelor și gândurilor și manifestării simțurilor!
Și dacă vrei să te convingi de lucrul acesta, uită-te la orice manifestare culturală din toată lumea, ea este frumoasă până în punctul în care omul este liber, să bea să mănânce, să joace, să chiuie și să simtă bine! Și ce a fost cultural se uită, dar după ce ai fost la o sărbătoare populară, bisericească, sau o ceremonie.. spui așa:
„A fost o petrecere pe cinste!” Deci aia este esența sărbătorii!
În momentul în care Hristos spune „Lumină spre descoperirea neamurilor”, Hristos nu are cu niciun neam nimic, ci spune așa:
„Eu vreau ca toți să vină la cunoștința Adevărului și să se mântuiască!”
Noi avem locuri în Creștinism și în Împărăția lui Dumnezeu pentru oricine, dar modul de a aduce pe cineva la Adevăr are trei rădăcini: Bunătate, Răbdare și Perseverență!
Nu trebuie să-i schimbi voința, să-i alterezi libertatea, nu trebuie să-i constrângi mentaliatea… pentru că dacă omul nu face de bunăvoie și nesilit de nimeni și nechemat interior, totul este apă de ploaie!
Parintele Calistrat Chifan – Predica video AICI
