Rugăciunea de dimineață a părintelui Sofronie Saharov

Imparate Sfant, Cela ce esti mai inainte de toti vecii, Fiul Tatalui si Cuvantul Lui ce impreuna vesnic, facatorul Cerului si al pamantului, Ziditorul meu, Carele prin atotziditoare porunca Ta ai scos toate dintru nefiinta, si pre mine in aceasta viata m-ai adus.

Cela ce bine ai voit a-mi darui in scaldatoarea botezului harul nasterii Celui de Sus in Sfantul Duh si a pune pecetea Darului Acestuia pre madularele trupului meu in Sfanta Taina a mirungerii, Cela ce a pus in inima mea dorul de a Te cauta pe Tine, Unul Dumnezeul Cel Adevarat, auzi rugaciunea mea.

Ca nici lumina am, nici bucurie, nici intelepciune, nici viata, nici putere afara de Tine, dar nici vrednic sunt pentru multimea pacatelor mele sa caut catre Tine, Dumnezeul meu;

Ci pentru Cuvantul Tau, ca “tot ceea ce veti cere in rugaciune, crezand veti primi” si “Tot ce veti cere in Numele Meu voi face voua”, indraznind Te chem pe Tine;
Binecuvinteaza Doamne, ziua aceasta pe care mi-ai dat-o pentru negraita bunatatea Ta;

Si sa ma invrednicesti in puterea binecuvantarii Tale, ca toata fapta si cuvantul din ziua ce incep acum sa le savarsesc pentru Tine, spre slava Ta in frica Ta, dupa voia Ta, in duhul intregii cugetari si al curatiei, al smeritei cugetari, al rabdarii, al dragostei, al blandetii, al pacii, al barbatiei, al intelepciunii cu rugaciune si amintindu-mi ca pretutindenea esti.

Asa, Doamne, pentru nemarginita bunatate a Ta, cu Duhul Tau cel Sfant ma povatuieste intre tot lucrul si cuvantul cel bun, si-mi daruieste fara poticnire sa trec toata calea vietii, inaintea fetei Tale, ca nicio faradelege sa mai adaug dreptatii pe care o ai descoperit noua.

Doamne, Cel mare si milostiv, indura-Te spre mine ceea ce rau ma pierd; sa nu ascunzi de la mine fata Ta, nici caile mantuirii Tale; Iar de ma va duce voia mea cea stricacioasa pre alte cai, atunci nu ma cruta, Mantuitorul meu, si cu sila ma intoarce la Calea Ta cea Sfanta.

Caci Tu, cunoscatorule de inimi, Cel bun, cunosti toata nimicnicia si nebunia, toata orbeala mea si toata nepriceperea; dar si durerea inimii mele si suspinurile sufletului meu inaintea Ta sunt.

Pentru aceasta ma rog Tie: auzi-ma in scarba mea, intareste-ma de Sus, cu puterea Ta; ridica-ma pre mine cea doborata de pacat; slobozeste-ma pre mine cea robita patimii, tamaduieste-mi toata rana cea ascunsa, curateste-ma de toata intinaciunea trupului si a duhului, pazeste-ma de tot lucrul si cuvantul stricator de suflet, de toata miscarea cea launtrica si cea din afara, Tie neplacuta si aproapelui meu nefolositoare.

Arata-mi mie, Doamne, calea in care voi merge, Insuti ma invata ce mi se cade sa graiesc; iar de este voia Ta sa tac invata-ma cum, in duhul pacii sa tac, nu scarbind, nici smintind pe fratele.

Rogu-ma Tie, lege pune mie in calea poruncilor Tale si nu ma lasa pana la suflarea mea cea mai de pre urma sa ma instrainez de lumina asezamintelor Tale, pana ce va fi porunca Ta singura lege a intregii mele firi si cea vremelnica si cea vesnica.

Daruieste-mi, Doamne, sa ajung la cunostintele adevarului Tau.

Prelungeste-mi viata pana voi aduce Tie roada de pocainta adevarata; sa nu ma iei la jumatatea zilelor mele, in ceasul intunecarii mele, ci, inainte de a ma intoarce in pamantul din care am fost luat, binevoieste sa ma intorc la Tine, Dumnezeul meu, si mai inainte de a parasi aceasta viata sa vada sufletul meu slava fiilor Invierii. Iar cand intru in adancul Intelepciunii Tale ai randuit a pune capat vietii mele pe pamant, atunci, mai inainte fa mie cunostinta cu moartea mea, ca sa se gateasca sufletul meu spre a Te intampina. In ziua aceea cea mare si sfanta mie, fii cu mine, Doamne, si daruieste mie bucuria cea negraita a mantuirii Tale. Curateste-ma de toata greseala cea vazuta si ascunsa, si de toata faradelegea ce se tainuieste intru cele dinauntru ale mele si ma invredniceste sa aduc raspuns bun inaintea scaunului celui infricosat al Judecatii Tale.

Dumnezeule, Dumnezeul meu, multe lucruri si mari cer eu de la Tine, Imparatul cel Preainalt, dar nu am uitat nevrednicia mea, nici spurcaciunea mea, nici uraciunea mea; ci, rogu-ma Tie, miluieste-ma si nu ma trece cu vederea, nici nu ma lepada pre mine de la fata ta, pentru prea multa indrazneala mea; fa mai vartos si inmulteste in mine aceasta sfanta si dreapta indrazneala si intru puterea dragostei tale ma calauzeste pe urmele pasilor Tai.

Daruieste mie, celui mai de pe urma si mai lepadat dintre toti oamenii sa Te iubesc pre Tine precum Insuti ai poruncit noua: din toata inima mea si din tot sufletul meu si din tot cugetul meu, din toata vartutea mea cu intreaga mea faptura imi daruieste sa Te iubesc pre Tine, Doamne.

Ca Singur este Acoperitorul cel Sfant si Atotputernic si Aparatorul vietii mele, si Tie rugaciunile mele aduc si cuvantarile de slava acum si in vecii vecilor. Amin.