Rugăciuni înainte de Sfânta Împărtășanie
CANONUL DE IMPARTASANIE
Se rosteste de catre fiecare crestin ortodox, care s-a spovedit si poate sa se impartaseasca(primind dezlegare de la parintele duhovnic), pentru a primi cu vrednicie Sfanta Taina a Euharistiei numita si a Impartasaniei. Iata in continuare cum trebuie sa se roage
fiecare crestin:
Rugaciunile incepatoare:
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Cantarea intaia
Stih : Inima curata zideste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoieste intru cele dinauntru ale mele.
Paine a vietii celei vesnice sa-mi fie mie Trupul Tau cel sfant, Milostive, Doamne, si scump Sangele Tau, si tamaduire durerilor celor de multe feluri.
Stih : Nu ma lepada de la fata Ta si Duhul Tau cel Sfant nu-L lua de la mine.
Invredniceste-ma, Stapane, pe mine, nevrednicul, sa mananc Trupul Tau cel preacurat si sa beau Sangele Tau cel preascump cu credinta si cu dragoste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Intinat fiind cu lucruri netrebnice eu, ticalosul, nu sunt vrednic sa ma impartasesc cu preacuratul Tau Trup si cu dumnezeiescul Tau Sange, Hristoase, ci fa-ma vrednic de aceasta.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Dumnezeiasca Maica, ceea ce esti buna si binecuvantata, care ai odraslit spicul cel nearat si de mantuire lumii, invredniceste-ma ca, mancandu-L pe Acesta, sa ma mantuiesc.
Cantarea a treia
Da-mi, Hristoase, picaturi de lacrimi, care sa-mi curateasca necuratia inimii mele, ca fiind curatit, in cuget curat, cu credinta si cu frica sa vin, Stapane, spre impartasirea cu Duhul Sfant si spre viata de veci, iubitorule de oameni, si spre indepartarea durerilor si a necazurilor.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Doamne, invredniceste-ma sa ma impartasesc fara de osanda cu preacurat Trupul Tau si cu scumpul Tau Sange, si sa slavesc bunatatea Ta.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preacurata, ceea ce esti masa a Painii Vietii, Care S-a pogorat de sus, pentru mila, si a daruit lumii viata noua, invredniceste-ma acum si pe mine, nevrednicul, sa gust cu frica din Acesta si sa fiu viu.
Foc si lumina sa-mi fie mie primirea preacuratelor si de viata facatoarelor Tale Taine, Mantuitorule, arzand neghina pacatelor si luminandu-ma peste tot, spre cuvantarea de Dumnezeu cea adevarata; ca nu voi da inselaciunii vrajmasului cele sfinte, nici iti voi da sarutarea inselatoare, ci ca desfranata, cazand inaintea Ta, si ca talharul marturisindu-ma, strig catre Tine : Pomeneste-ma, Doamne, cand vei veni intru imparatia Ta.
Cantarea a patra
Intrupandu-Te, mult Milostive, voit-ai a Te da spre junghiere, ca un miel, pentru pacatele noastre. Pentru aceasta ma rog Tie sa curatesti si pacatele mele.
Tamaduieste ranile sufletului meu, Doamne, si ma sfinteste tot si ma invredniceste Stapane, sa fiu partas dumnezeiestii tale Cine celei de taina, eu, ticalosul.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Sa stam toti cu frica si cu cutremur, tinand ochii inimii in sus si strigand catre Mantuitorul : Intareste-ne si ne intelepteste Milostive Doamne, intru frica Ta.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Fa si mie milostiv pe Cel pe care L-ai purtat in pantecele tau, Stapana, si ma pazeste pe mine, robul tau, neintinat si fara de prihana, ca, primind inlauntrul meu Margaritarul Cel duhovnicesc, sa ma sfintesc.
Cantarea a cincea
Precum ai zis mai inainte, Hristoase, fii acum cu smeritul robul Tau si petrece intru mine precum ai fagaduit, ca iata mananc Trupul Tau cel dumnezeiesc si beau Sangele Tau.
Cuvinte al lui Dumnezeu si Dumnezeule, carbunele Trupului Tau sa-mi fie mie, intunecatului, spre luminare si Sangele Tau spre curatirea intinatului meu suflet.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Avand suflet intinat si buze necurate, nu cutez sa ma apropii de Tine, Hristoase, si sa primesc Trupul Tau; ci fa-ma vrednic de aceasta.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Marie, Maica lui Dumnezeu, care esti salas scump al bunei mirezme, cu rugaciunile tale, fa-ma vas ales pentru a ma impartasi cu Sfintele Taine ale Fiului Tau.
Cantarea a sasea
Mintea si trupul, inima si sufletul, sfinteste-mi-le, Mantuitorule, si ma invredniceste fara de osanda, Stapane, sa ma apropii de infricosatoarele Tale Taine.
Ca instrainandu-ma de patimi, sa am adaugirea harului Tau si intarirea vietii, prin impartasirea cu Sfintele Tale Taine, Hristoase.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Cu frica si cu cutremur sa ne apropiem toti de dumnezeiestile Taine ale lui Hristos si sa primim adevaratul si sfantul Lui Trup si adevaratul, sfantul si scumpul Lui Sange.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Dumnezeule, Cuvantul lui Dumnezeu Cel Sfant, sfinteste-ma acum cu totul pe mine, cel ce vin catre dumnezeiestile tale Taine, pentru rugaciunile Sfintei Maicii tale.
Apoi
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste
Sa nu ma treci cu vederea, Hristoase, pe mine cel ce primesc Painea, adica Trupul Tau si dumnezeiescul Tau Sange, si ma impartasesc cu preacuratele si infricosatoarele Tale taine, Stapane; sa nu-mi fie mie, ticalosul, spre osanda, cci spre viata vesnica si fara de moarte.
Cantarea a saptea
Impartasirea nemuritoarelor tale Taine, Hristoase, sa-mi fie mie acum izvor de bunatati, lumina, viata, nepatimire si solire spre adaugirea si inmultirea dumnezeiestilor Tale bunatati, ca sa Te slavesc pe Tine, Cel ce singur esti bun.
Izbaveste-ma de patimi, de vrajmasi, de nevoi si de tot necazul, pe mine cel ce ma apropii acum cu cutremur, cu dragoste si cu sfiala, Iubitorule de oameni, de Tainele Tale cele nemuritoare si dumnezeiesti si-Ti cant Tie : Bine esti cuvantat, Doamne, Dumnezeul parintilor nostri.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Suflete al meu ticalos, suflete patimas, spaimanteaza-te vazand preaslavitele Taine; lacrimeaza suspinand si batandu-te in piept, striga si zi : Doamne, curateste-ma pe mine, desfranatul.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Ceea ce ai nascut pe Mantuitorul Hristos mai presus de minte, de Dumnezeu daruita, tie celei curate, ma rog acum eu, robul tau cel necurat; pe mine cel ce voiesc sa ma apropii acum de Tainele cele preacurate, curteste-ma intrutotul de intinaciunea trupului si a sufletului.
Cantarea a opta
Cerestilor, infricosatoarelor si Sfintelor Tale Taine, Hristoase, si Cinei Tale celei dumnezeiesti si de taina si pe mine, cel desnadajduit, acum partas a fi ma invredniceste, Dumnezeule, Mantuitorul meu.
Catre a Ta milostivire alergand, Bunule, cu frica strig catre Tine : Petrece intru mine, Mantuitorule, si eu intru Tine, precum ai zis; ca, iata, indraznind spre mila Ta, manac Trupul Tau si beau Sangele Tau.
Binecuvantam pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, Dumnezeu.
Ma cutremur, primind focul, sa nu ma aprind ca ceara si ca iarba. O, infricosatoare Taina. O, milostivire a lui Dumnezeu. Cum eu, tina fiind, ma impartasesc cu dumnezeiescul Trup si Sange si ma fac fara stricaciune.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Cu adevarat, Maica lui Dumnezeu, in pantecele tau S-a copt Painea cea dumnezeiasca a Vietii, pazind nevatamat pantecele tau cel nevinovat. Pentru aceasta te laudam pe tine ca pe hranitoarea noastra, intru toti vecii.
Cantarea a noua
Bun este Domnul, gustati si vedeti; ca de demult pentru noi, precum suntem noi facandu-Se, si odata pe Sine Parintelui Sau ca jertfa aducandu-Se, pururea Se junghie, sfintind pe cei ce se impartasesc cu Dansul.
Cu sufletul si ci trupul sa ma sfintesc, Stapane, sa ma luminez, sa ma mantuiesc, sa-Ti fiu Tie locas prin impartasirea Sfintelor Taine, avandu-Te pe Tine locuitor intru mine, impreuna cu Tatal si cu Duhul Sfant, facatorule de bine, mult milostive.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Ca focul si ca lumina sa-mi fie mie Trupul si Sangele Tau cel scump, Mantuitor meu, arzand materia pacatului si mistuind spinii patimilor si luminandu-ma tot pe mine cel ce ma inchin dumnezeirii Tale.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Dumnezeu S-a intrupat din sangiurile tale cele curate. Pentru aceasta te laudam pe tine, Stapana, toto neamul si te mareste multimea ingerilor, ca prin tine au vazut pe Cel ce stapaneste toate, luand fiinta omeneasca.
Si indata :
Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca, nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai, miluieste-ne pe noi.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh
Doamne, miluieste-ne pe noi, ca intru Tine am nadajduit, nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau, toti lucrul mainilor Tale si numele Tau chemam.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Usa milostivirii deschide-o noua binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu Fecioara, ca sa nu pierim cei ce nadajduim in tine, ci sa ne mantuim prin tine din nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.
PSALMUL 22
1. Domnul ma va paste si nimic nu-mi va lipsi.
2. La loc cu pasune, acolo m-a salasluit; la apa odihnei m-a hranit.
3. Sufletul meu l-a intors, povatuitu-m-a pe cararile dreptatii, pentru numele Lui.
4. Ca de voi si umbla in mijlocul umbrei mortii, nu ma voi teme de rele; ca Tu cu mine esti.
5. Toiagul Tau si varga Ta, acestea m-au mangaiat.
6. Gatit-ai masa inaintea mea, impotriva celor ce ma necajesc; uns-ai cu untdelemn capul meu si paharul Tau este adapandu-ma ca un puternic.
7. Si mila Ta ma va urma in toate zilele vietii mele, ca sa locuiesc in casa Domnului, intru lungime de zile.
PSALMUL 23
1. Al Domnului este pamantul si plinirea lui, lumea si toti cei ce locuiesc in ea.
2. Acesta pe mari l-a intemeiat pe el si pe rauri l-a asezat pe el.
3. Cine se va sui in muntele Domnului, si cine va sta in locul cel sfant al Lui ?
4. Cel nevinovat cu mainile si curat cu inima, care n-a luat in desert sufletul sau si nu s-a jurat cu viclesug aproapelui sau,
5. Acesta va lua binecuvantarea de la Domnul si milostenie de la Dumnezeu, Mantuitorul sau.
6. Acesta este neamul celor ce-L cauta pe Domnul, al celor ce cauta fata Dumnezeului lui Iacob.
7. Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice, si va intra Imparatul slavei.
8. Cine este acesta Imparatul slavei ? Domnul cel tare si puternic, Domnul cel tare in razboi.
9. Ridicati, capetenii, portile voastre si va ridicati portile cele vesnice, si va intra Imparatul slavei.
10. Cine este acesta Imparatul slavei ? Domnul puterilor, Acesta este Imparatul slavei.
PSALMUL 115
1. Crezut-am, pentru aceea am grait, iar eu m-am smerit foarte.
2. Eu am zis intru uimirea mea : ” Tot omul este mincinos ! „.
3. Ce voi rasplati Domnului pentru toate cate mi-a dat mie ?
4. Paharul mantuirii voi lua si numele Domnului voi chema.
5. Fagaduintele mele le voi plini Domnului, inaintea a tot poporului Sau.
6. Scumpa este inaintea Domnului moarttea cuviosilor Lui.
7. O, Doamne, eu sunt robul tau, eu sunt robul Tau si fiul roabei Tale; rupt-ai legaturile mele.
8. Tie-Ti voi aduce jertfa de lauda si numele Domnului voi chema.
9. Fagaduintele mele le voi plini Domnului, inaintea a tot poporului Lui.
10. In curtile casei Domnului, in mijlocul tau, Ierusalime.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
Aliluia, Aliluia, Aliluia, slava Tie, Dumnezeul nostru
si trei metanii.
Si aceste tropare :
Faradelegile mele trece-le cu vederea, Doamne, Cel ce Te-ai nascut din Fecioara si curateste inima mea, facand-o biserica a preacuratului Tau Trup si Sange si nu ma lepada pe mine de la Fata Ta, Cel ce ai nemasurata mare mila.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh.
Spre impartasirea Sfintelor Tale Taine cum voi indrazni eu, nevrednicul ? Ca de voi cuteza sa ma apropii de Tine, laolalta cu cei vrednici, haina ma vadeste ca nu este de cina si osanda voi pricinui preapacatosului meu suflet; ci curateste, Doamne, necuratia sufletului meusi ma mantuieste, ca un iubitor de oameni.
Si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Mare este multimea pacatelor mele, Nascatoare de Dumnezeu, Curata, la tine alerg, avand trebuinta de mantuire. Cerceteaza neputinciosul meu suflet si te roaga Fiului tau si Dumnezeului nostru sa-mi daruiasca iertare de relelece am facut, ceea ce esti una binecuvantata.
Apoi, Doamne miluieste ( de 40 de ori ) si metanii cate vom putea. Dupa aceasta, zicand aceste stihuri, sa fim cu luarea minte spre indreptarea noastra.
Trupul Stapanului vrand sa-L primesti spre hrana,
Fii cu frica sa nu te arzi, ca foc este;
Sangele Lui vrand sa-L bei spre Impartasire,
mergi si cu cei ce te-au mahnit te impaca,
Si asa indrazneste de ia hrana sfanta.
Vrand sa te Impartasesti cu Jertfa de Taina,
Cu al Stapanului Trup facator de viata;
Intru acest chip te roaga cu cutremur :
RUGACIUNILE INAINTE DE IMPARTASIREA CU DUMNEZEIESTILE TAINE
Trupul Stăpânului vrând să-L primești spre hrană,
Fii cu frică să nu te arzi, că foc este;
Sângele Lui vrând să-L bei spre împărtășire,
Mergi și cu cei ce te-au mâhnit te împacă,
Și așa îndrăznește de ia hrana sfântă.
Vrând să te-mpărtășești cu Jertfa cea de Taină,
Cu al Stăpânului Trup făcător de viață,
întru acest chip te roagă cu cutremur:
Rugăciunea întâi, a Sfântului Vasile cel Mare:
Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce ești izvorul vieții și al nemuririi, Făcătorul a toată făptura văzută și nevăzută, Fiul Tatălui celui fără de început, Cel ce ești împreună-veșnic cu Dânsul și împreună fără de început, Care pentru multa bunătate, în zilele cele din urmă, ai purtat Trup și Te-ai răstignit, și Te-ai jertfit pentru noi, cei nemulțumitori și nerecunoscători, și cu Sângele Tău ai înnoit firea noastră cea stricată prin păcat, însuți împărate, Cel ce ești fără de moarte, primește și pocăința mea, a păcătosului, și pleacă urechea Ta către mine și ascultă graiurile mele, că am greșit, Doamne; greșit-am la cer și înaintea Ta și nu sunt vrednic a căuta spre înălțimea slavei Tale. Că am mâniat bunătatea Ta, călcând învățăturile Tale și neascultând poruncile Tale. Ci Tu, Doamne, fără răutate fiind, îndelung-răbdător și Mult-milostiv, nu m-ai dat pe mine să pier cu fărădelegile mele, în tot chipul așteptând întoarcerea mea. Că Tu ai zis, Iubitorule de oameni, prin proorocul Tău: „Cu vrere nu voiesc moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu”. Că nu vrei, Stăpâne, să pierzi făptura mâinilor Tale, nici nu voiești pierderea oamenilor, „ci vrei ca toți să se mântuiască și la cunoștința adevărului să vină”. Pentru aceasta și eu, deși sunt nevrednic cerului și pământului și acestei vieți trecătoare, pentru că m-am supus cu totul păcatului și m-am făcut rob dezmierdărilor și am necinstit chipul Tău, dar fiind făptura și zidirea Ta, nu deznădăjduiesc de a mea mântuire, eu ticălosul, ci, nădăjduind în milostivirea Ta cea fără de margini, vin către Tine: Primește-mă deci și pe mine, Iubitorule de oameni Hristoase, ca pe desfrânata și ca pe tâlharul, ca pe vameșul și ca pe fiul cel pierdut, și ridică sarcina cea grea a păcatelor mele, Cel ce ridici păcatul lumii și tămăduiești neputințele oamenilor; Cel ce chemi la Tine pe cei osteniți și împovărați și le dai odihnă; Cel ce n-ai venit să chemi la pocăință pe cei drepți, ci pe cei păcătoși, și mă curățește de toată necurăția trupului și a sufletului. învață-mă să săvârșesc sfințenie întru frica Ta, ca, întru curată mărturisirea cugetului meu, primind părticica Sfintelor Tale Taine, să mă unesc cu Sfântul Tău Trup și Sânge și să Te am pe Tine locuind și petrecând întru mine împreună cu Tatăl și cu Sfântul Duh. Așa, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă împărtășirea Preacuratelor și de viață făcătoarelor Tale Taine, nici să ajung neputincios cu sufletul și cu trupul, împărtășindu-mă cu nevrednicie; ci dă-mi, până la suflarea mea cea mai de pe urmă, fără de osândă să primesc părticica Sfintelor Tale Taine, spre împărtășirea cu Duhul Sfânt, ca merinde pentru viața de veci și spre răspuns bine primit la înfricoșătorul Tău scaun de judecată, ca și eu, dimpreună cu toți aleșii Tăi, să fiu părtaș bunătăților Tale celor nestricăcioase, pe care le-ai gătit, Doamne, celor ce Te iubesc pe Tine, întru care ești preaslăvit în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a doua, a Sfântului Ioan Gură de Aur:
Doamne, Dumnezeul meu, știu că nu sunt vrednic, nici în stare ca să intri sub acoperământul casei sufletului meu, pentru că este cu totul pustiu și surpat și nu afli în mine loc potrivit ca să-Ți pleci capul. Ci, precum din înălțime Te-ai plecat pentru noi, pleacă-Te și acum spre smerenia mea. Și, precum ai binevoit a Te culca în peșteră și în ieslea necuvântătoarelor, așa binevoiește a intra și în ieslea necuvântătorului meu suflet și în întinatul meu trup. Și, precum n-ai socotit lucru nevrednic a intra și a cina împreună cu păcătoșii în casa lui Simon cel lepros, așa binevoiește a intra și în casa smeritului, leprosului și păcătosului meu suflet. Și, precum n-ai îndepărtat pe desfrânata cea păcătoasă, cea asemenea mie, care a venit și s-a atins de Tine, așa Te milostivește și de mine, păcătosul, care vin să mă ating de Tine. Și, precum nu Te-ai scârbit de întinata și necurata ei gură, ce Te-a sărutat, așa nu Te scârbi nici de întinata și mai necurata mea gură, nici de buzele mele cele necurate și pângărite și de limba mea cea cu totul necurată. Ci să-mi fie mie cărbunele Preasfântului Tău Trup și al Scumpului Tău Sânge spre sfințire și spre luminare, spre însănătoșirea smeritului meu suflet și trup, spre ușurarea greutății greșelilor mele celor multe, spre paza de toată lucrarea diavolească, spre îndepărtarea și mutarea răului și vicleanului meu obicei, spre omorârea patimilor, spre plinirea poruncilor Tale, spre adăugirea dumnezeiescului Tău har și spre dobândirea împărăției Tale. Că nu vin la Tine ca un nepăsător, Hristoase Dumnezeule, ci încrezându-mă în bunătatea Ta cea nespusă și ca nu cumva, rămânând departe prea multă vreme de împărtășirea Ta, să fiu prins de lupul cel înțelegător. Pentru aceasta mă rog Ție, Cel ce singur ești sfânt, Stăpâne: Sfințește-mi sufletul și trupul, mintea și inima, rărunchii și măruntaiele; înnoiește-mă tot și înrădăcinează frica Ta întru mădularele mele și sfințenia Ta fă-o neștearsă de la mine. Și-mi fii mie ajutător și folositor, îndreptând în pace viața mea și învrednicindu-mă a sta de-a dreapta Ta, cu sfinții Tăi, pentru rugăciunile și mijlocirile Preacuratei Maicii Tale și ale slujitorilor Tăi celor fără trup, ale preacuratelor puteri, și pentru ale tuturor sfinților, care din veac au bineplăcut Ție. Amin.
Rugăciunea a treia, a Sfântului Simeon Metafrastul:
Doamne, Cel ce singur ești curat și fără stricăciune, Care, pentru nespusa milostivire a iubirii de oameni ai luat toată firea noastră din curatele și fecioreștile sângiuiri ale celei ce Te-a născut pe Tine mai presus de fire, cu venirea Dumnezeiescului Duh și cu bunăvoirea Tatălui celui de-a pururea veșnic, Hristoase Iisuse, înțelepciunea lui Dumnezeu, pacea și puterea; Cel ce ai primit cu trupul Tău patimile cele de viață făcătoare și mântuitoare: crucea, piroanele, sulița, moartea, omoară-mi patimile cele trupești, care îmi strică sufletul. Cel ce cu îngroparea Ta ai prădat împărăția iadului, îngroapă-mi sfaturile mele cele viclene prin gânduri bune și risipește duhurile cele viclene. Cel ce cu învierea Ta cea de a treia zi și de viață purtătoare ai ridicat pe strămoșul cel căzut, ridică-mă și pe mine, cel ce am alunecat în păcat, punându-mi înainte chipuri de pocăință. Cel ce cu preaslăvită înălțarea Ta la cer ai îndumnezeit trupul pe care L-ai luat și L-ai cinstit cu șederea de-a dreapta Tatălui, învrednicește-mă prin împărtășirea Sfintelor Tale Taine să dobândesc partea cea de-a dreapta a celor mântuiți. Cel ce prin pogorârea Mângâietorului Duh ai făcut vase cinstite pe Sfinții Tăi Ucenici, arată-mă și pe mine a fi locaș al venirii Lui. Cel ce vei veni iarăși să judeci toată lumea întru dreptate, binevoiește să Te întâmpin și eu pe nori, pe Tine, Judecătorul și Făcătorul meu, împreună cu toți sfinții Tăi, ca neîncetat să Te slăvesc și să Te laud pe Tine, împreună cu Părintele Tău cel fără de început și cu Preasfântul și Bunul și de viață făcătorul Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a patra, a Sfântului Simeon Metafrastul:
Precum voi sta înaintea înfricoșătorului și nefățarnicului Tău scaun de judecată, Hristoase Dumnezeule, primind întrebare și dând răspuns de relele ce am făcut, așa și astăzi, mai înainte de a sosi ziua osândirii mele, stând la sfântul Tău altar, înaintea Ta și înaintea înfricoșătorilor și sfinților Tăi îngeri, fiind înduplecat de mărturia cugetului, pun înainte faptele mele cele rele și fărădelegile, dându-le pe față și vădindu-le. Ci vezi, Doamne, smerenia mea și-mi iartă toate păcatele mele; vezi că s-au înmulțit mai mult decât perii capului meu fărădelegile mele. Căci ce rău n-am săvârșit? Ce păcat n-am făcut? Ce rău nu mi-am închipuit în sufletul meu? Că iată și cu faptele am făcut desfrânare și preadesfrânare, mândrie, trufie, batjocură, hulă, vorbă deșartă, înfierbântare la râs, beție, lăcomie a pântecelui, mâncare fără măsură, răutate, pizmă, iubire de argint, iubire de avuție, cămătărie, iubire de mine însumi, iubire de mărire, răpire, nedreptate, agonisire de rușine, invidie, grăire de rău, fărădelege; toate simțirile și toate mădularele mi le-am întinat și le-am stricat și de nici o treabă le-am făcut, ajungând cu totul sălaș diavolului. Și știu, Doamne, că fărădelegile mele au covârșit capul meu, dar mulțimea îndurărilor Tale este neasemănată, și mila bunătății Tale cea fără de răutate este nespusă și nu este nici un păcat care să biruiască iubirea Ta de oameni. Pentru aceasta, Preaminunate Împărate, fără de răutate Doamne, fă minunate milele Tale spre mine păcătosul; arată-mi puterea bunătății Tale, arată-mi tăria milostivirii Tale celei îndurate și mă primește pe mine, păcătosul, cel ce mă întorc; primește-mă cum ai primit pe fiul cel pierdut, pe tâlharul și pe desfrânata. Primește-mă pe mine cel ce peste măsură Ți-am greșit și cu cuvântul și cu fapta și cu pofta cea fără de cale și cu gândul cel dobitocesc. Și, precum ai primit pe cei ce au venit în ceasul al unsprezecelea, care nimic vrednic n-au lucrat, așa mă primește și pe mine, păcătosul; că mult am greșit și m-am spurcat și am scârbit Duhul Tău cel Sfânt și am mâniat milostivirea Ta cea iubitoare de oameni, cu fapta, cu cuvântul și cu gândul, noaptea și ziua, pe față și într-ascuns, cu voie și fără de voie. Și știu că vei pune înaintea mea păcatele mele în același chip în care le-am făcut, și mă vei întreba de cele ce cu știință, fără de iertare, am greșit. Ci, Doamne, nu cu judecata Ta cea dreaptă, nici cu mânia Ta să mă mustri pe mine și nici cu urgia Ta sa mă pedepsești. Miluiește-mă, Doamne, că nu sunt numai neputincios, ci și zidirea Ta sunt. Că Tu, Doamne, ai întărit peste mine frica Ta, dar eu am făcut răutate înaintea Ta. Ție Unuia am greșit; dar Te rog să nu intri la judecată cu robul Tău. Că de vei căuta la fărădelegi, Doamne, Doamne, cine va putea sta înaintea Ta? Că eu sunt adâncul păcatului și nu sunt vrednic, nici în stare a căuta și a privi înălțimea cerului, din pricina mulțimii păcatelor mele celor fără de număr; că toate lucrurile rele și închipuirile și meșteșugirile diavolești, toată răutatea iadului, îndemnurile spre păcat, dezmierdările și alte patimi nenumărate n-au lipsit de la mine. Căci, cu ce fel de păcate nu m-am stricat? De care rele n-am fost prins? Tot păcatul l-am făcut, toată desfătarea neiertată am lăsat să intre în sufletul meu. Netrebnic m-am făcut înaintea Ta, Dumnezeul meu, și înaintea oamenilor. Cine mă va ridica pe mine, cel ce am căzut întru atâtea păcate rele? Doamne, Dumnezeul meu, spre Tine nădăjduiesc. De mai este pentru mine nădejde de mântuire, de biruiește iubirea Ta de oameni mulțimea fărădelegilor mele, fii mie Mântuitor și, după îndurările și milele Tale, slăbește, lasă, iartă, toate câte am greșit Ție; că s-a umplut de multe rele sufletul meu și nu aflu întru mine nădejde de mântuire. Miluiește-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta, și să nu-mi răsplătești mie după faptele mele, ci întoarce-mă, sprijinește-mă, izbăvește sufletul meu de relele ce au crescut într-însul și de agonisirile lui cele cumplite. Miluiește-mă pentru mila Ta, ca unde s-a înmulțit păcatul să prisosească harul Tău, și să Te laud și să Te slăvesc în toate zilele vieții mele. Că Tu ești Dumnezeul celor ce se pocăiesc și Mântuitorul celor ce greșesc și Ție slavă înălțăm, împreună și Părintelui Tău celui fără de început și Preasfântului și Bunului și de viață Făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a cincea, a Sfântului Ioan Damaschin:
Stăpâne Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Cel ce singur ai putere a ierta păcatele oamenilor, ca un bun și iubitor de oameni, treci cu vederea toate greșelile mele cele cu știință și cu neștiință, și mă învrednicește să mă împărtășesc, fără de osândă, cu dumnezeieștile, preaslăvitele, preacuratele și de viață făcătoarele Tale Taine, nu spre osândă, nici spre adăugirea păcatelor, ci spre curățire și sfințire și spre dobândirea vieții și împărăției ce va să fie, spre zid și ajutor, spre izgonirea celor potrivnici și spre pierderea greșelilor mele celor multe; că Tu ești Dumnezeul milei și al îndurărilor și al iubirii de oameni și Ție slavă înălțăm, împreună și Tatălui și Duhului Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a șasea, a Sfântului Vasile cel Mare:
Știu, Doamne, că mă împărtășesc cu nevrednicie cu Preacuratul Tău Trup și Scump Sângele Tău, și vinovat sunt, și osândă mie însumi mănânc și beau, neputându-mi da seama, precum se cuvine, de Trupul și Sângele Tău, Hristoase, Dumnezeul meu. Ci îndrăznind spre îndurările Tale, mă apropii de Tine, Cel ce ai zis: „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu întru Mine rămâne și Eu întru dânsul”. Deci, milostivește-Te, Doamne, și nu mă pedepsi pe mine, păcătosul, ci fă cu mine după mila Ta. Și să-mi fie mie Sfintele Tale Taine spre tămăduire și curățire, spre luminare și pază, spre mântuirea și sfințirea sufletului și a trupului; spre izgonirea a toată nălucirea, a faptei celei rele și a lucrării diavolești, care se lucrează cu gândul întru mădularele mele, spre îndrăznirea și dragostea cea către Tine, spre îndreptarea și întărirea vieții, spre înmulțirea faptei celei bune și a desăvârșirii, spre plinirea poruncilor și spre împărtășirea cu Sfântul Duh, ca merinde pentru viața de veci și spre răspuns bineprimit la înfricoșătorul Tău tron de judecată, iar nu spre certare sau spre osândă.
Rugăciunea a șaptea, a Sfântului Simeon Noul Teolog:
Din buze întinate, din inimă pângărită, din limbă necurată, din suflet spurcat, primește-mi rugăciunea, Hristoase al meu, și neînlăturându-mi nici cuvintele, nici obișnuințele, nici nerușinarea, dă-mi mie a grăi cu îndrăzneală cele ce voiesc, Hristoase al meu, și mai vârtos mă și învață ce mi se cuvine a face și a grăi. Greșit-am mai mult decât desfrânata care, aflând unde sălășluiești, cumpărând mir, cu îndrăzneală a venit să ungă picioarele Tale, ale Stăpânului meu Hristos și Dumnezeului meu. Cum pe aceea, apropiindu-se din inimă, n-ai lepădat-o, nici de mine nu Te scârbi, Cuvinte, ci dă-mi să țin și să sărut picioarele Tale și cu izvor de lacrimi, ca și cu niște mir de mare preț, cu îndrăzneală să le ung. Spală-mă cu lacrimile mele, curățește-mă cu ele, Cuvinte. Iartă-mi greșelile și îmi dă îndreptare. Știi mulțimea răutăților mele, știi și bubele mele, și rănile mele le vezi, dar și credința mi-o știi, voința mi-o vezi și suspinurile mi le auzi. Nu se ascunde înaintea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, Făcătorul și Izbăvitorul meu, nici picătura de lacrimi, nici din picătură vreo parte. Cele încă nesăvârșite de mine le-au cunoscut ochii Tăi și în cartea Ta se află scrise și cele încă nefăcute de mine. Vezi smerenia mea, vezi-mi osteneala câtă este și toate păcatele mi le iartă, Dumnezeule a toate, încât, cu inima curată, cu gândul înfricoșat și cu sufletul smerit să mă împărtășesc cu Tainele Tale cele preacurate și preasfinte, cu care se îndumnezeiește și se face viu tot cel ce mănâncă și bea din ele cu inimă curată; că Tu ai zis, Stăpânul meu: „Cel ce mănâncă Trupul Meu și bea Sângele Meu întru Mine rămâne și Eu întru dânsul”. Cu totul adevărat este cuvântul Stăpânului și Dumnezeului meu, că cel ce se împărtășește cu Darurile cele dumnezeiești și îndumnezeitoare nu este singur, ci cu Tine, Hristoase al meu, Cel ce ești din Lumina cea cu trei străluciri, Care luminează lumea. Deci, pentru ca să nu rămân singur, fără de Tine, Dătătorule de viață, suflarea mea, viața mea, bucuria mea, mântuirea lumii, pentru aceasta m-am apropiat de Tine, precum vezi, cu lacrimi și cu sufletul umilit. Mă rog să iau izbăvire de greșelile mele și să mă împărtășesc fără de osândă cu Tainele Tale cele dătătoare de viață și fără de prihană, ca să rămâi, precum ai zis, cu mine, cel de trei ori ticălos, ca să nu mă răpească cu vicleșug înșelătorul, aflându-mă depărtat de harul Tău, și, înșelându-mă, să mă depărteze și de îndumnezeitoarele Tale cuvinte. Pentru aceasta cad înaintea Ta și cu căldură strig căre Tine: Precum pe fiul cel pierdut și pe desfrânata, care au venit la Tine, i-ai primit, așa mă primește și pe mine, desfrânatul și spurcatul, Milostive, care cu suflet umilit vin acum la Tine. Știu, Mântuitorule, că altul ca mine n-a greșit Ție, nici a făcut faptele pe care le-am făcut eu. Dar și aceasta știu, că mărimea greșelilor mele și mulțimea păcatelor mele nu covârșesc răbdarea cea multă a Dumnezeului meu, nici iubirea Lui de oameni cea înaltă; ci pe cei ce fierbinte se pocăiesc, cu mila îndurării îi curățești și îi luminezi și cu lumina îi unești, părtași Dumnezeirii Tale făcându-i fără pizmuire; și lucru străin de gândurile îngerești și omenești vorbești cu ei, de multe ori, ca și cu niște prieteni ai Tăi adevărați. Acestea mă fac îndrăzneț, acestea îmi dau aripi, Hristoase al meu, și, punându-mi nădejdea în multele Tale binefaceri față de noi, bucurându-mă și cutremurându-mă, cu focul mă împărtășesc; iarbă uscată fiind eu, și – străină minune! – mă răcoresc nears, ca rugul de demult care, aprins fiind, nu se mistuia. Pentru aceasta, cu gând mulțumitor și cu mulțumitoare inimă, cu mulțumitoare mădulare ale sufletului și ale trupului meu, mă închin și Te măresc și Te preaslăvesc pe Tine, Dumnezeul meu, Cel ce cu adevărat ești binecuvântat, acum și în veci. Amin.
Rugăciunea a opta, a Sfântului Ioan Gură de Aur:
Dumnezeule, slăbește, lasă, iartă-mi toate greșelile câte Ți-am greșit Ție, sau cu cuvântul, sau cu fapta, sau cu gândul, cu voie sau fără de voie, cu știință sau cu neștiință, toate mi le iartă ca un bun și de oameni iubitor. Și, pentru rugăciunile Preacuratei Maicii Tale, ale slujitorilor Tăi îngeri, ale sfintelor puteri și ale tuturor sfinților, care Ți-au bineplăcut Ție din veac, binevoiește ca fără de osândă să primesc Sfântul și Preacuratul Tău Trup și Scumpul Tău Sânge, spre tămăduirea sufletului și a trupului și spre curățirea gândurilor mele celor rele. Că a Ta este împărăția și puterea și slava, a Tatălui și a Fiului și a Sfântului Duh, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a noua, a Sfântului Ioan Gură de Aur:
Nu sunt vrednic, Stăpâne Doamne, să intri sub acoperământul sufletului meu, ci, de vreme ce Tu, ca un iubitor de oameni, vrei să locuiești întru mine, îndrăznind, mă apropii. Poruncește-mi și voi deschide ușile pe care Tu Însuți le-ai zidit și intră cu iubirea Ta de oameni, pe care pururea o ai. Intră și luminează cugetul meu cel întunecat. Și cred că aceasta vei face, că n-ai îndepărtat pe desfrânata care a venit la Tine cu lacrimi, nici pe vameșul care s-a pocăit nu l-ai alungat, nici pe tâlharul care a cunoscut împărăția Ta nu l-ai izgonit, nici pe prigonitorul Pavel care s-a pocăit nu l-ai lăsat cum era; ci pe toți care au venit la Tine cu pocăință i-ai rânduit în ceata prietenilor Tăi, cel ce singur ești binecuvântat, totdeauna, acum și în vecii nesfârșiți. Amin.
Rugăciunea a zecea, a Sfântului Ioan Gură de Aur:
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, slăbește, lasă, milostivește-Te și-mi iartă mie, păcătosului, netrebnicului și nevrednicului robului Tău, căderile în păcat, smintelile și greșelile mele, toate câte am păcătuit față de Tine, din tinerețile mele până în ziua și ceasul de acum, fie cu știință, fie din neștiință, cu cuvântul, sau cu fapta, sau cu gândul, sau în cuget, cu deprinderile și cu toate simțurile mele. Și, pentru rugăciunile celei ce fără de prihană Te-a născut pe Tine, ale Preacuratei și pururea Fecioarei Maria, Maicii Tale, singura nădejde neînfruntată și ocrotitoare și izbăvitoare a mea, învrednicește-mă, fără de osândă, să mă împărtășesc cu Preacuratele, nemuritoarele, de viață făcătoarele și înfricoșătoarele Tale Taine, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci, spre sfințire, spre luminare, spre tărie, spre vindecare și spre sănătatea sufletului și a trupului și spre ștergerea și pierderea cu totul a cugetelor, a gândurilor și a deprinderilor mele celor rele și a nălucirilor de noapte ale duhurilor celor viclene și întunecate. Că a Ta este împărăția și puterea, slava, cinstea și închinăciunea, împreună cu Tatăl și cu Duhul Sfânt, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a unsprezecea, a Sfântului Ioan Damaschin:
Înaintea ușilor casei Tale stau și de gândurile cele rele nu mă depărtez. Ci Tu, Hristoase Dumnezeule, Care ai îndreptat pe vameșul și ai miluit pe canaaneanca și ai deschis tâlharului ușile raiului, deschide-mi și mie îndurările iubirii Tale de oameni și mă primește pe mine, cel ce vin și mă ating de Tine, ca pe desfrânata și ca pe cea cu scurgerea de sânge. Că aceasta, atingându-se de marginea hainei Tale, prea lesne a luat tămăduire, iar aceea, cuprinzând preacuratele Tale picioare, a dobândit dezlegare de păcate. Iar eu, ticălosul, întreg Trupul Tău cutezând a-L primi, să nu fiu ars, ci mă primește ca și pe dânsele și-mi luminează simțirile cele sufletești, arzând nelegiuirile păcatelor mele, pentru rugăciunile celei ce fără de sămânță Te-a născut pe Tine și ale puterilor cerești, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.
Rugăciunea a douăsprezecea, a Sfântului Ioan Gură de Aur:
Cred, Doamne, și mărturisesc că Tu ești cu adevărat Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, Care ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși, dintre care cel dintâi sunt eu. Încă cred că acesta este însuși Preacurat Trupul Tău și acesta este însuși Scump Sângele Tău. Deci, mă rog Ție: Miluiește-mă și-mi iartă greșelile mele cele de voie și cele fără de voie, cele cu cuvântul sau cu fapta, cele cu știință și cu neștiință, și mă învrednicește, fără de osândă să mă împărtășesc cu Preacuratele Tale Taine, spre iertarea păcatelor și spre viața de veci. Amin.
Deci, mergând să te împărtășești, să zici în taină, aceste stihuri ale lui Metafrast:
Iată, mă apropii de sfânta împărtășire.
Și-mpărtășindu-mă, Doamne, să nu mă arzi;
Că Tu ești foc și arzi pe cei nevrednici,
Ci curățește-mă de toată-ntinarea.
Apoi:
Cinei Tale celei de taină, Fiul lui Dumnezeu, astăzi părtaș mă primește, că nu voi spune vrăjmașilor Tăi Taina Ta, nici sărutare îți voi da ca Iuda; ci, ca tâlharul mărturisindu-mă, strig Ție: Pomenește-mă, Doamne, întru Împărăția Ta.
După aceea, stihurile acestea:
Sângele cel îndumnezeitor privind, te înspăimântează, omule.
Că foc este și arde pe cei nevrednici.
Dumnezeiescul Trup mă îndumnezeiește și mă hrănește,
Îmi îndumnezeiește sufletul și-mi hrănește minunat mintea.
Apoi aceste tropare:
Îndulcitu-m-ai cu dorul Tău, Hristoase, și m-ai schimbat cu dumnezeiasca Ta dragoste; ci arde, cu focul cel fără de materie, păcatele mele și mă învrednicește a mă sătura de desfătarea care este întru Tine, ca, de amândouă veselindu-mă, să slăvesc, Bunule, venirea Ta.
întru strălucirile sfinţilor Tăi, cum voi intra eu, nevrednicul? Că, de voi îndrăzni să intru în cămară, haina mă vădeşte, că nu este de nuntă, şi voi fi legat şi lepădat de îngeri. Ci, curăţeşte, Doamne, întinăciunea sufletului meu şi mă mântuieşte, ca un iubitor de oameni.
După aceea se zice această Rugăciune
Stăpâne, Iubitorule de oameni, Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu, să nu-mi fie mie spre osândă Sfintele acestea, pentru că sunt nevrednic, ci spre curăţirea şi sfinţirea sufletului şi a trupului şi spre arvunirea vieţii şi a împărăţiei ce va să fie. «Iar mie bine-mi este a mă alipi de Dumnezeu şi a pune în Domnul nădejdea mântuirii mele».
Şi iarăşi: Cinei Tale celei de taină… Şi aşa, cu umilinţă, să mergem să ne împărtăşim.
sursa: tezaurul-ortodox.com