Taina preschimbării pâinii și vinului în Trupul și Sângele Mântuitorului

În centrul Rugăciunii celei mari a Sfintei Jertfe este nucleul, inima Sfintei Liturghii și încoronarea tuturor laudelor bisericești, cel mai mare act liturgic, anume momentul prefacerii pâinii și vinului în Trupul și Sângele Mântuitorului, numit Epicleză.

Apropiindu-se momentul prefacerii minunate, preotul zice cu voce tare cuvintele pe care Mântuitorul Însuși le-a rostit la instituirea Sfintei Euharistii, nu în taină, ci în auzul Sfinților Apostoli, prezenți la Cină: „Luați, mâncați, acesta este Trupul Meu…” și „Beți dintru acesta toți, acesta este Sângele Meu…”, după care a lăsat porunca dumnezeiască mântuitoare: „aceasta să o faceți întru pomenirea Mea”, prin care a lăsat Bisericii Sale acest dar inestimabil peste veacuri, ca toți cei ce se împărtășesc din El să aibă viață veșnică.

Apoi, preotul intonează cuvintele „Ale Tale, dintru ale Tale, Ție îți aducem de toate și pentru toate”, cuvinte ce arată că, fără a avea noi nicio proprietate asupra a nimic din cele de pe pământ, aducem lui Dumnezeu dintru ale Sale drept mulțumire darurile alese de Însuşi Fiul Său, adică pâinea euharistică de la Cina cea de Taină, pe care le-am pregatit drept jertfă „pentru toate”, adică pentru iertarea păcatelor și mântuirea noastră. La acestea, strana răspunde cântând „Pe Tine Te lăudăm”, timp în care preotul se roagă în taină lui Dumnezeu să trimită Duhul Sfânt peste darurile puse înainte, iar înainte de aceasta rostește de trei ori, închinându-se, rugăciunea „Doamne, Cel ce ai trimis pe Preasfântul Tău Duh…”.

Terminându-se rugăciunea aceasta, preotul se închină, după care urmează momentul sublim și înfricoșat al sfințirii darurilor, adică Epicleza. Astfel, acum preotul binecuvintează cu smerenie și cu frică pâinea zicând „Și fă pâinea aceasta cinstit Trupul Hristosului Tău, Amin”, apoi binecuvintează vinul din Potir rostind „Iar ce este în potirul acesta, Cinstit Sângele Hristosului Tău, Amin” și, după ce se închină, binecuvinteză amandouă Sfintele, zicând: „Prefăcându-le cu Duhul Tău cel Sfânt, Amin. Amin. Amin”. În acest moment, dumnezeieștile daruri prin puterea și lucrarea Sfântului Duh, devin din pâine Trupul Mântuitorului și din vin Scump Sângele Său, spre a-L primi noi, credincioșii, prin Sfânta Cuminecătură sau Împărtășire pentru vindecarea şi nemurirea noastră.

Preotul binecuvintează înainte de sfințire Cinstitele Daruri după exemplul lui Hristos, întrucât El, luând în mâini pâinea, a binecuvântat-o mai întâi și a frânt-o, iar când săvârșește actul euharistic și aduce lui Dumnezeu jertfa cea fără de sânge, reprezintă în persoana sa pe Însuşi Marele Arhiereu Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel Unul-Născut, Care după rânduiala lui Melchisedec, aduce lui Dumnezeu Tatăl jertfă pâine și vin, care pe Sfânta Masă se prefac în chip real, mai presus de înțelegerea noastră, în Însuși Trupul și Sângele Mielului Hristos.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune despre acest moment preasfânt că „acum stau și îngerii imprejurul preotului, și toată ceata puterilor cerești se împreună în cântări și toate locurile împrejurul altarului se umplu de fețe îngerești”, arătând prin aceasta importanța deosebită a acestuia.

Sursa: doxologia.ro