Viața a triumfat într-un loc care părea să fie sortit pentru totdeauna morții (citiți și luați aminte!)

”Doamne, Dumnezeul meu, pe Tine Te voi preamări, numelui Tău îi voi cânta, că Tu ai făcut lucruri minunate” (Isaia 25,1)

În secolul al XIX-lea s-a stins din viață în Germania, la vârsta de 30 de ani, o persoană foarte bogată și faimoasă care până în clipa morții a tăgăduit existența vieții de după moarte. În virtutea convingerilor sale a lăsat cu limbă de moarte să i se pună pe mormânt o placă masivă de granit, iar locul să fie înconjurat cu un zid masiv de piatră, cu întărituri metalice. Dorința i-a fost îndeplinită întocmai, iar pe placa de granit a pus să se scrie: ”Acest loc de îngropare trebuie să rămână intact pe vecie. Este interzis cu desăvârșire să se umble la mormânt”. În acest fel, chiar și dincolo de mormânt persoana aceea Îl înfruntă pe Atotputernicul Dumnezeu.

S-a întâmplat însă să nimerească înăuntru o minusculă sămânță care a încolțit, făcându-și loc printre pietre și ieșind la lumina zilei. Puțin câte puțin, rădăcinile, pătrunzând tot mai mult în adânc, au ”săpat” pământul, făcând să apară la suprafață un arbore uriaș. Puternicele sale rădăcini lucrau cu o forță imensă; au dărmat zidul, au rupt întăriturile metalice, au urnit din loc piatra de granit. Viața a triumfat într-un loc care părea să fie sortit pentru totdeauna morții. Deasupra acelui mormânt s-a înălțat un stejar măreț, martor tăcut al adevărului de netăgăduit, replică zdrobitoare dată trufașului defunct.

Oamenii de rând privesc acel monument funerar cu o teamă superstițioasă. Într-adevăr, nicio piatră și nicio opreliște nu te poate pune la adăpost de dreapta judecată a lui Dumnezeu. În ziua cea de pe urmă, fiecare va ajunge înaintea lui Dumnezeu și nu va afla mântuire decât în Hristos. Mielul ne va judeca pe toți, Mielul care se va arăta atunci în toată mărirea Sa. Numai Hristos ne va putea scăpa de mânia lui Dumnezeu. Oricât de mult s-ar căzni oamenii să tăgăduiască adevărul dumnezeiesc, prin necredință sau prin altceva, va veni timpul când se vor deschide înaintea Sa toate gurile, când Îl vor vedea toți ochii și când toate sufletele necredincioase se vor pleca înaintea Sa.

Extras din ”Fiecare zi, un dar al lui Dumnezeu”, Ed. Sophia